Pr. Sorin Benescu





Mini Acatistier













Aici se inserează textul casetei CIP. Aici se inserează textul casetei CIP. Aici se inserează textul casetei CIP.




























DEDICAŢIE


Fiicei mele, Ecaterina.





















Cuprins

Cuprins 5

Rugăciunile începătoare: 16

Acatistul Sf. Dumitru Teologul 19

Tropar: 19

Acatistul Luminii Dumnezeiești 49

Tropar: 49

Rugăciune către Hristos Iisus Dumnezeu: 71

Acatistul Sf. Ghelasie de la Frăsinei 73

RUGĂCIUNE 85

Akathist Hymn to the Holy Spirit 87

Prayer to the Holy Spirit: 101

Acatistul Sf. Duh 103

Rugăciune către Sf. Duh : 117

Acatistul Sf. Arhangheli 119

RUGĂCIUNE 130

Acatist lui Dumnezeu Tatăl 131

Rugăciune către Dumnezeu Tatăl: 148

Acatistul Milei Divine 149

Tropar: 149

Psalmi 162

Psalm 1 162

Psalm 2 163

Psalm 3 163

Psalm 4 165

Psalm 5 166

Psalm 6 167

Psalm 7 167

Psalm 8 - indian 169

Psalm 9 - indian 173

Psalm 10 - simeonian 174

Psalm 11 - simeonian 175

Psalm 12 - simeonian 177

Psalm 13 - simeonian 178

Psalm 14 - simeonian 179

Psalm 15 – simeonian 180

Psalm 16 - simeonian 182

Psalm 17 - simeonian 184

Psalm 18 - simeonian 187

Bibliografie 189

Bibliografie electronică 192



MULŢUMIRI

Mulțumesc soției mele, Dana,

pentru ajutorul acordat la tehnoredactare și corectare, pentru susținerea fără de care cartea

nu ar fi putut să vadă lumina tiparului. Mulțumesc deasemenea diac. Ionuț Parvanov pentru observațiile făcute la Acatistul Luminii Dumnezeiești






























Motto: „ Lăudaţi pe Domnul întru sfinţii Lui; lăudaţi-L pe El întru tăria puterii Lui.” (Ps. 150.1)




Rugăciunile începătoare:


Preotul dă obișnuita binecuvântare, zicând:


Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Iar de este mirean cel ce zice acatistul, zice:


Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.

În numele Tatălui și al Fiului și al Sf. Duh, Amin.


Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. (de trei ori).


Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.


Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).


Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.


Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.


Doamne miluiește (de trei ori), Slavă..., și acum...


Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Amin.


Apoi troparele acestea:


Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că, nepricepându-ne de niciun răspuns, această rugăciune aducem Ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.


Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit, nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri, că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău, toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.


Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.


Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim în tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.


Apoi:


Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, al tuturor celor văzute și nevăzute.

Și întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Carele din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Carele toate s-au făcut.

Carele pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara, și S-a făcut om.

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat.

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a suit la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui.

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece vii și morții, a Cărui Împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață făcătorul, Carele de la Tatăl purcede, Cela ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Carele a grăit prin prooroci.

Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică.

Mărturisesc un Botez, întru iertarea păcatelor.

Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin.



Acatistul Sf. Dumitru Teologul

Tropar:

Fluierul cel păstoresc al teologiei tale a biruit trâmbiţele ritorilor; că ţie, celui ce ai încercat adâncurile Duhului, ţi s-au adăugat şi Frumuseţile Cuvântului. Ci roagă pe Hristos Dumnezeu, Sfinte Părinte Dumitru, să mântuiască sufletele noastre!

Condac 1:

Lumină Bisericii și mărturisitor al Treimii, păstor și învățător al Bisericii te-ai arătat, Sfinte Părinte. Prin suirea pe scara învățăturilor sfinților, ai odrăslit rodul desăvârșitei iubiri de Hristos și de aproapele, din care izvorăști minunată teologie. Pentru aceasta, îți cântăm:

Bucură-te, Sfinte Părinte Dumitru, mare teolog al neamului românesc, tâlcuitor al Preacuratei Treimi!

Icos 1:

Născut în Vlădeni, ai studiat la Brașov, apoi la București și la Cernăuți, desăvârșind studiile la Atena și Berlin; te-ai căsătorit cu Maria, cu care ai avut trei copii, căutând pe Dumnezeu pururea, rănit de dragostea lui Hristos, din al Cărui cuvânt te hrăneai. Smerindu-ți inima prin rugăciunea isihastă, ai purces la traducerea din scrierile Sf. Părinți, dăruindu-ne nouă comoară de duhovnicie neprețuită. Pentru aceasta, îți cântăm așa:

  1. Bucură-te, podoaba cea mai de preț a teologiei românești,

  2. Bucură-te, că luminat pe Hristos L-ai mărturisit,

  3. Bucură-te, că pe Acesta L-ai teologhisit,

  4. Bucură-te, că dreapta credință până la sfârșit ai învățat,

  5. Bucură-te, că Adevărul ai propovăduit,

  6. Bucură-te, că Filocalia ai tradus,

  7. Bucură-te, că duhovnicia ai răspândit,

  8. Bucură-te, că pe Sf. Părinți prin traduceri i-ai făcut cunoscuți,

  9. Bucură-te, că mulți s-au întors la credință prin ale tale lucrări,

  10. Bucură-te, că nevoințele Părinților le-ai făcut accesibile tuturor,

  11. Bucură-te, că isihasmul l-ai făcut posibil tuturor,

  12. Bucură-te, că rugăciunea minții ai scos-o din mânăstiri,

  13. Bucură-te, dezrădăcinătorul patimilor,

  14. Bucură-te, rușinătorul ateilor,

  15. Bucură-te, Sfinte Părinte Dumitru, mare teolog al neamului românesc, tâlcuitor al Preacuratei Treimi!

Condac 2:

Apărătorule al ortodoxiei, pentru lucrările cele multe, laude de mulțumiri aducem ție, noi, nevrednicii; ci ca cel ce ești minunat teolog și smerit învățător, izbăvește-ne pe noi din toate nevoile minții, ca să cântăm ție: Aliluia!

Icos 2:

Credința adevărată învățându-o, Părinte Dumitru, ai viețuit pe pământ prin darul lui Dumnezeu, luminat mărturisind și pe toți învățând; râvnind ca teologia adevărată și Tradiția Bisericii să fie răspândite și cunoscute, ai început traducerea Filocaliei, pentru care aducem ție cântări de laudă: 1

  1. Bucură-te, tâlcuitor al Sf. Antonie cel Mare,

  2. Bucură-te, învățător cu acesta al vieții morale, al rațiunii duhovnicești,

  3. Bucură-te, tâlcuitor al lui Evagrie Ponticul,

  4. Bucură-te, că împreună cu acesta deosebești gândurile, înveți trezvia și rugăciunea,

  5. Bucură-te, tâlcuitor al Sf. Ioan Casian,

  6. Bucură-te, că de la acesta ne înveți să ne păzim de cele opt gânduri ale răutății,

  7. Bucură-te, tâlcuitor al lui Nil Ascetul,

  8. Bucură-te, că de la el ne înveți filozofia cea adevărată a Înțelepciunii lui Hristos,

  9. Bucură-te, tâlcuitor al lui Marcu Ascetul,

  10. Bucură-te, că de la el ne înveți legea duhovnicească, darul mântuirii prin har și puterea Botezului,

  11. Bucură-te, tâlcuitor al lui Diadoh al Foticeii,

  12. Bucură-te, că de la acesta ne-ai dat nouă definiții ale virtuților, capete despre cunoștință și dreapta socoteală,

  13. Bucură-te, tâlcuitor al lui Isaia Pustnicul,

  14. Bucură-te, că că împreună cu acesta ne înveți despre paza minții, despre mânie, despre războiul cel nevăzut,

  15. Bucură-te, Sfinte Părinte Dumitru, mare teolog al neamului românesc, tâlcuitor al Preacuratei Treimi!

Condac 3:

Pescuit în chip minunat de Hristos și dăruit de Sus cu darul de a explica dogmele creștine, Sfinte Părinte, ne-ai lăsat nouă tâlcuiri ale Revelației naturale ca bază a credinței naturale și a unui sens al existenței, dar și ale celei supranaturale, ca izvor al credinței creștine, confirmare și completare a credinței naturale, pentru care neîncetat mulțumim lui Dumnezeu:2 Aliluia!

Icos 3:

Cufărul plin de nestemate al cuvintelor sfinților l-ai deschis pentru noi, căci ai dorit din suflet tămăduirea noastră și, împlinind cu atenție îndemnurile conștiinței, ai înmulțit rugăciunea, scrisul și nevoințele. Iar în rugăciune ostenindu-te, ai fost curând învrednicit să traduci pe Sf. Maxim Mărturisitorul, cu care acum împreună te lăudăm: 3

  1. Bucură-te, că ne-ai dăruit Cuvântul ascetic al Sf. Maxim,

  2. Bucură-te, că scopul Întrupării ai deslușit,

  3. Bucură-te, că poruncile dumnezeiești ai explicat, rugăciunea neîncetată ai arătat,

  4. Bucură-te, că ale lui Capete despre dragoste le-ai explicat,

  5. Bucură-te, cel care ai spus că dragostea se naște din nepătimire, nepătimirea din nădejdea în Dumnezeu, aceasta din răbdare, răbdarea din înfrânare, înfrânarea din frica de Dumnezeu, iar aceasta din credința în Domnul,

  6. Bucură-te, că de la Maxim ai arătat scara virtuților, mișcările și capcanele sufletului,

  7. Bucură-te, cel care ai tâlcuit Capetele teologice,

  8. Bucură-te, că pe Dumnezeu Cel Unul, fără de început, necuprins, Care are toată puterea de a exista, ai mărturisit,

  9. Bucură-te, că pe Dumnezeu Cel nedeterminat, nemișcat, infinit, mai presus de toată ființa, puterea și lucrarea, prin cărți ai vestit,

  10. Bucură-te, că întrebări, nedumeriri și răspunsuri de la Maxim ai adăugat,

  11. Bucură-te, că virtuțile sufletului și ale trupului ai deosebit,

  12. Bucură-te, că din Sf. Scriptură de la Sf. Maxim ai explicat,

  13. Bucură-te, că Tatăl nostru, rugăciunea domnească, la sfârșitul cărții ai tâlcuit,

  14. Bucură-te, că prin aceasta suntem îndemnați la vestirea harului înfierii și la venerarea Treimii celei de o ființă și mai presus de ființă,

  15. Bucură-te, Sfinte Părinte Dumitru, mare teolog al neamului românesc, tâlcuitor al Preacuratei Treimi!

Condac 4:

Profesor fiind, învățai pe studenți lucrarea lui Hristos și a Duhului Sfânt de păstrare a Revelației, Sf. Scriptură și Sf. Tradiție în legătură cu Biserica, dogmele ortodoxe ca adevăruri revelate ale credinței mântuitoare, necesare pentru mântuire, punând Sf. Treime fundament al lor, comuniune a iubirii desăvârșite, pentru aceasta cântăm cu dragoste:4 Aliluia!

Icos 4:

Unirea celor două firi în Hristos, o altă dogmă a iubirii, ai învățat, pe care ai legat-o de Treime, de Înviere, ca izvorul mântuirii și ultima împlinire a ei. Recapitularea eternă în Hristos operată prin Duhul ne-ai învățat, deslușind Dumnezeirea ca structură a supremei iubiri, pentru aceasta zicem așa:5

  1. Bucură-te, că răspunsurile Sf. Maxim către Talasie ne-ai dăruit,

  2. Bucură-te, că din cele ce sunt împrejurul Dumnezeirii se cunoaște El și prin ele se dă întreg, conformându-se cu puterea de primire a fiecăruia,

  3. Bucură-te, că prin cămașa Mântuitorului înțelegem împletitura neîmpărțită a virtuților sau harul omului nou,

  4. Bucură-te, că prin învelitoarea din afară a Lui înțelegem lumea sensibilă împărțită în patru stihii,

  5. Bucură-te, că două chipuri ale nașterii ne-ai arătat: cel după ființă și cel după buna plăcere și după hotărârea voinței,

  6. Bucură-te, că Tatăl este lumină în lumină întrucât se află în Fiul și în Duhul Sfânt, nefiind alta și altă lumină, ci una și aceeași după ființă, luminând întreit după modul subzistenței personale,

  7. Bucură-te, că pe temători i-ai numit începători, aflați la porțile dumnezeiești ale virtuților,

  8. Bucură-te, că înaintați i-ai socotit pe cei ce au dobândit o deprindere măsurată a rațiunilor și a chipurilor virtuții,

  9. Bucură-te, că desăvârșiți i-ai numit pe cei care au ajuns prin cunoaștere la vârful însuși al Adevărului, Care se face întrevăzut prin virtuți,

  10. Bucură-te, că ne îndemni să avem nu numai tipurile, ci și arhetipurile tainelor, pentru a avea nu numai întrebarea, ci și cunoștința iluminărilor în Duh,

  11. Bucură-te, că ne-ai învățat că Dumnezeu a lăsat să fie închipuit de monadă prin analogie, fiind începutul și sfârșitul lucrurilor și rațiunea prin care există toate,

  12. Bucură-te, că Sâmbăta ai tâlcuit-o ca oprirea patimilor și a mișcării minții în jurul firii celor create,

  13. Bucură-te, că existența făpturilor ai considerat-o chip al Tatălui, organizarea lor ca o unitate în diversitate drept chip al Fiului-Înțelepciunea ipostatică, iar mișcarea-viața lor drept chip al Duhului Sfânt,

  14. Bucură-te, că Duhul Sfânt nu e absent din nicio făptură și mai ales din cele ce s-au învrednicit de rațiune, ai spus,

  15. Bucură-te, Sfinte Părinte Dumitru, mare teolog al neamului românesc, tâlcuitor al Preacuratei Treimi!

Condac 5:

Trei moduri de cunoaștere a lui Dumnezeu ai învățat: rațională, apofatică și din împrejurările vieții, ca și legătura, nedespărțirea și deosebirea dintre ele, dinamismul acestora, transparența oricărui concept despre Dumnezeu. Pentru aceasta, cântăm Lui:6 Aliluia!

Icos 5:

Fără să-ți abați pașii de pe calea cea strâmtă a sfinților, ai continuat să ne dăruiești nouă scrierile lui Talasie Libianul, ale lui Isichie Sinaitul, ale lui Filotei Sinaitul, ale lui Ioan Carpatiul, Avva Filimon, Sf. Ioan Damaschinul, Teodor al Edesei, Teognost, Ilie Ecdicul, Teofeu Monahul, cu ale căror rugăciuni, Părinte Dumitru, ajută-ne și pe noi să-L vedem pe Iisus, Cel Ce a înviat din morți, față către față. Păzește-ne de înșelarea nevăzuților vrăjmași și ne povățuiește pe cărările înțelegerii duhovnicești, ca să zicem așa:7

  1. Bucură-te, că dorul întins întreg spre Dumnezeu leagă pe cei ce-l au cu Dumnezeu şi întreolaltă,

  2. Bucură-te, că mintea care a dobândit dragoste duhovnicească nu cugetă despre aproapele cele ce nu se potrivesc cu dragostea,

  3. Bucură-te, că cel ce a dobândit dragoste rabdă fără să se tulbure supărările şi suferinţele ce-i vin de la duşmani, așa ne învață Talasie Libianul,

  4. Bucură-te, că trezvia e calea a toată virtutea şi porunca lui Dumnezeu; ea e numită şi liniştea inimii, isihia, iar desăvârşită până la golirea de orice nălucire, e tot ea şi pază a minţii,

  5. Bucură-te, că atenţia e liniştea neîncetată a inimii faţă de orice gând; ea răsuflă şi cheamă pururea şi neîncetat numai pe Hristos Iisus, Fiul lui Dumnezeu şi Dumnezeu, şi împreună cu El se împotriveşte cu bărbăţie vrăjmaşilor, ne spune Isichie Sinaitul,

  6. Bucură-te, că cel ce-şi curăţeşte inima şi smulge din rădăcină păcatul, întru Domnul, şi cel ce se osteneşte pentru o cunoştinţă mai dumnezeiască şi vede în minte Cele nevăzute de cei mulţi, nu se cuvine să se înalţe pentru aceasta faţă de cineva, zice Filotei Sinaitul,

  7. Bucură-te, că pe cât este de veşnic Împăratul tuturor, neavând nici început, nici sfârşit al împărăţiei Sale, pe atât este mai aducătoare de câştig sârguinţa celor ce şi-au ales să se ostenească pentru virtuţi, zice Ioan Carpatiul,

  8. Bucură-te, că desăvârşită este mintea atunci când calcă peste cunoştinţa fiinţială şi se uneşte cu Dumnezeu, ne zice Avva Filimon,

  9. Bucură-te, că virtuţi sufleteşti zicem că sunt mai întâi aceste patru, cele mai generale, care sunt: bărbăţia, prudenţa, cumpătarea şi dreptatea,

  10. Bucură-te, că din acestea se nasc virtuţile sufleteşti: credinţa, nădejdea, dragostea, rugăciunea, smerenia, blândeţea, îndelunga răbdare, suferirea răului, bunătatea, nemânierea, cunoştinţa dumnezeiească, neiuţimea, simplitatea, netulburarea, nefăţărnicia, neînfumurarea, nemândria, nepizmuirea, neviclenia, neiubirea de argint, compătimirea, milostenia, generozitatea, neîntristarea, străpungerea inimii, sfiala, evlavia, dorinţa bunurilor viitoare, dorul după împărăţia lui Dumnezeu, poftirea înfierii, zice Sf. Ioan Damaschinul,

  11. Bucură-te, că Teodor al Edesei ne învață să ne strângem cu toată puterea spre împlinirea poruncilor Domnului, ca să nu fim strânşi de lanţurile greu de dezlegat ale poftelor rele şi ale plăcerilor stricătoare de suflet,

  12. Bucură-te, că atunci să socoteşti că ai virtute adevărată, când vei dispreţui toate cele de pe pământ cu desăvârşire, având prin conştiinţă curată inima gata să călătorească totdeauna către Domnul, zice Teognost,

  13. Bucură-te, că începutul virtuţilor e frica de Dumnezeu, iar sfârşitul, dragostea - dorul de El, zice Ilie Ecdicul,

  14. Bucură-te, că despre căldura rugăciunii, lacrima dumnezeiească, pacea dinspre mulţimea gândurilor toate, despre a minţii curăţie, vederea tainelor, despre o strălucire străină, despre a inimii nedestăinuită lumină și despre desăvârşirea nesfârşită ne învață Teofeu Monahul,

  15. Bucură-te, Sfinte Părinte Dumitru, mare teolog al neamului românesc, tâlcuitor al Preacuratei Treimi!

Condac 6:

Despre ființa, atributele și lucrările necreate ale lui Dumnezeu ne-ai vorbit, cum Acesta ni se comunică prin energii necreate. Caracterul de sine al atributelor divine, supraexistența lui Dumnezeu, caracterul Lui apofatic ca realitate personală supraexistentă, faptul că existența prin Sine a Lui este izvorul a toată existența ai propovăduit, pentru aceasta, cu tine cântăm:8 Aliluia!

Icos 6:

Prin rugăciune, prin mărturiile Părinților, pe Hristos ai căutat și pe Dumnezeu ai explicat: infinitatea Lui, participarea creaturilor mărginite la ea, simplitatea sau unitatea Lui, participarea la ea a creaturii compuse, eternitatea Lui și timpul ca interval între El și creat, timpul ca mediu de creștere spre participare la această eternitate. Pentru aceasta, îţi zicem ţie, împreună cu Petru Damaschin, Simeon Metafrastul și Macarie Egipteanul:9

  1. Bucură-te, că despre șapte fapte trupești ai vorbit: liniștea sau isihia, adică petrecerea neîmprăștiată, ferită de orice grijă a vieții, postul cu măsură, privegherea cu măsură, psalmodierea sau rugăciunea trupească, rugăciunea duhovnicească făcută cu mintea care se ferește de orice gând, citirea cuvintelor şi vieţilor Părinţilor, întrebarea celor experimentaţi,

  2. Bucură-te, că cel ce voieşte să păzească poruncile trebuie să înceapă de la frica de Dumnezeu, ca să nu se rostogolească în haos, ai învățat,

  3. Bucură-te, că felurile înţelepciunii sunt patru: chibzuinţă, sau cunoştinţa lucrurilor ce trebuie sau nu trebuie făcute şi privegherea minţii; neprihănirea, care stă în păstrarea sănătoasă a cugetului, ca să se poată înfrâna de la orice lucru, cuvânt şi gând ce nu place lui Dumnezeu; bărbăţia, sau tăria şi stăruinţa (rezistenţa) în ostenelile încercărilor celor după Dumnezeu și dreptatea, adică împărţirea care dă tuturor la fel,

  4. Bucură-te, că cele patru virtuţi generale se nasc din cele trei puteri ale sufletului, astfel: din cugetare sau minte, două: chibzuinţă şi dreptatea, sau dreapta socoteală; din partea poftitoare, neprihănirea şi din iuţime, bărbăţia,

  5. Bucură-te, că opt vederi mintale ai descoperit: şapte ale veacului acestuia, iar a opta - lucrarea veacului viitor,

  6. Bucură-te, că cele șapte sunt cunoştinţa necazurilor şi a ispitelor vieţii acesteia, cunoaşterea greşelilor noastre şi a binefacerilor lui Dumnezeu, cunoştinţa lucrurilor înfricoşate dinainte de moarte şi de după moarte, înţelegerea petrecerii Domnului nostru Iisus în lumea aceasta şi a lucrurilor şi cuvintelor ucenicilor Lui, ale celorlalţi sfinţi Mucenici şi ale cuvioşilor Părinţi, cunoştinţa firii şi a prefacerii lucrurilor, contemplarea celor ce sunt, anume cunoştinţa şi înţelegerea făpturilor sensibile ale lui Dumnezeu, înţelegerea făpturilor inteligibile ale lui Dumnezeu,

  7. Bucură-te, că a opta este cunoştinţa despre Dumnezeu, aşa-numita teologie, ne învață Petru Damaschinul,

  8. Bucură-te, că despre înţelepciunea duhovnicească, despre credinţă, despre frică, despre înfrânare, despre răbdare, despre nădejde, despre neîmpătimire, despre omorârea patimilor ai scris de la acesta,

  9. Bucură-te, că despre patimile lui Hristos, despre pomenirea morţii şi despre lacrimi, despre smerenia Sa, despre darul de a deosebi făpturile sensibile după fire, despre experienţa contemplării celor sensibile, despre cunoştinţa celor inteligibile de asemenea vorbeai cu el,

  10. Bucură-te, că despre nepătimirea adevărată în general, despre dragoste, cunoaşterea lui Dumnezeu, despre chibzuinţă, despre neprihănire, capete ai tradus,

  11. Bucură-te, că despre bărbăţie, dreptate, pacea desăvârşită a gândurilor, naşterea bucuriei din pace, despre faptul că nu este nicio contrazicere în Scripturi, despre simţirea inimii ai vorbit,

  12. Bucură-te, că despre smerita cugetare, nepătimire, despre cele şapte fapte trupeşti, dreapta socoteală, citirea cea după Dumnezeu și adevărata deosebire, despre trebuinţa ca omul să nu deznădăjduiască, chiar dacă ar greşi mult, ne înveți,

  13. Bucură-te, că despre calea cea mai scurtă spre dobândirea virtuţilor şi depărtarea patimilor, despre cum se câştigă credinţa adevărată, despre cum liniştirea foloseşte mai mult celor pătimaşi, despre binefacerile generale şi particulare ale lui Dumnezeu, despre cum fără smerită cugetare nu este cu putinţă să ne mântuim, despre zidirea sufletului prin virtuţi de la Petru Damaschinul ne povățuiești,

  14. Bucură-te, că despre desăvârşirea în duh, despre răbdare şi discernământ (dreapta socoteală), despre înălţarea minţii, despre dragoste și despre libertatea minţii de la Simeon Metafrastul și Macarie Egipteanul ai tradus,

  15. Bucură-te, Sfinte Părinte Dumitru, mare teolog al neamului românesc, tâlcuitor al Preacuratei Treimi!

Condac 7:

Fără încetare pe Hristos Îl căutai și Îi urmai prin dumnezeieștile cuvinte ale sfinților, iar El îți călăuzea în taină pașii. Primind darul iubirii de frumos duhovnicesc, te-ai sălășluit în cortul Luminii, de unde chemarea lui Hristos s-a făcut prin tine auzită tuturor. Căci cu limbă de foc ai scos la iveală înțelepciunea ascunsă a inimii nebune după Hristos a pustnicilor, pentru aceasta și acum, cu aceștia, cânți lui Dumnezeu:10 Aliluia!

Icos 7:

Supraspațialitatea lui Dumnezeu și participarea creaturilor spațiale la ea, spațiul - distanță legată de durata temporală ca mediu al comuniunii cu baza în Sf. Treime, ca interval între apelul divinului la iubire și răspunsul omului, învingerea acestuia prin spirit, lumea ca un sistem de rațiuni unificat în om și mai ales în Hristos ai văzut, pe Sf. Simeon Noul Teolog, pe Sfântul Simeon Evlaviosul și pe Nichita Stithatul ai iubit, pentru aceasta zicem:11

  1. Bucură-te, că, pentru cei ce înţeleg duhovniceşte, Dumnezeu este pretutindeni; căci e de faţă, fiind în toate şi în afară de toate, zice Sf. Simeon Noul Teolog,

  2. Bucură-te, că amintirea lui Hristos luminează mintea şi alungă dracii; lumina Sfintei Treimi, strălucind în inima curată, o desparte pe aceasta de lume şi pe cel părtaş de ea îl face să se umple încă de aici, pe cât e cu putinţă credinciosului, de slava viitoare, ca pe unul ce se află sub lucrarea harului,

  3. Bucură-te, că cel ce vrea să urască ispitele lumii e dator să iubească pe Dumnezeu din tot sufletul şi să-şi aducă pururea aminte de El,

  4. Bucură-te, că Domnul, Care ne dăruieşte nouă toate, ne dă şi o altă simţire mai presus de simţire prin Duhul Său, ca să ne împărtășim în chip mai presus de fire cu darurile şi harismele Lui mai presus de înțelegere, cu toată ființa noastră, în chip clar şi curat,

  5. Bucură-te, că atunci când mintea e simplă sau goală de orice înţeles şi intră întreagă în lumina dumnezeiască, simplă, fiind acoperită de ea, nu mai are să afle altceva în afară de lumina în care este, ca să fie mişcată spre înţelegerea acelui altceva, ci rămâne în abisul luminii dumnezeieşti, nemaiîngăduindu-i-se să privească nicidecum în afară, zice Sf. Simeon,

  6. Bucură-te, că ai tradus de la acesta capete ale cunoştinţei şi ale cuvântării de Dumnezeu, capete practice şi teologice,

  7. Bucură-te, că și cuvântări morale ai adăugat: învăţătură despre fire, privind creaţia lumii şi zidirea lui Adam, cum va fi reînnoită toată zidirea şi cum se vor face «ceruri noi şi pământ nou», cum zice dumnezeiescul apostol, care va fi strălucirea de pe urmă a zidirii, cum se unesc toţi sfinţii cu Hristos şi Dumnezeu și celelalte,

  8. Bucură-te, că de la Nichita Stithatul ne-ai adus capete despre făptuire, despre fire și despre cunoştinţă, despre curăţirea minţii, despre cunoştinţă, despre iubire şi despre desăvârşirea vieţii,

  9. Bucură-te, că ai adăugat capete despre vederea duhovnicească a raiului: în câte feluri ni se arată raiul sensibil, despre raiul cunoscut de minte şi care sunt plantele din ele, rodurile celor două feluri de pomi ai raiului inteligibil,

  10. Bucură-te, că poarta prin care se intră şi cea prin care se iese din rai ai arătat,

  11. Bucură-te, că învățai lucrarea şi păzirea raiului cunoscut cu mintea şi ce bunătăţi aduce împărtăşirea de roadele lui, celor ce lucrează în el în diferite feluri,

  12. Bucură-te, că Dumnezeu este minte nepătimitoare, mai presus de toată mintea şi de toată nepătimirea; lumină şi izvor al luminii celei bune; înţelepciune, Cuvânt şi cunoştinţă şi dătător de înţelepciune, de cuvânt şi de cunoştinţă, ziceai de la Nichita Stithatul,

  13. Bucură-te, că Dumnezeu, fiind Mintea primă, ca împărat al tuturor, are în Sine pe Cuvântul de-o fiinţă şi împreună veşnic cu Duhul. El nu este niciodată în afară de Cuvântul şi de Duhul, datorită neîmpărţirii firii,

  14. Bucură-te, că Dumnezeu, fiind Minte şi mai presus de făpturile zidite de El întru înţelepciune şi născând fără curgere pe Cuvântul spre dăinuirea lor şi trimiţând, cum s-a scris, pe Duhul Sfânt spre puterea lor, este atât în afara cât şi înlăuntrul tuturor, de la Nichita Stithatul ai învățat,

  15. Bucură-te, Sfinte Părinte Dumitru, mare teolog al neamului românesc, tâlcuitor al Preacuratei Treimi!

Condac 8:

Te-ai luptat, Sfinte Părinte, să-i faci pe toți studenții să înțeleagă, pătimind dureri lăuntrice, ca să-i naști întru teologi ai lui Hristos: i-ai învăţat atotputernicia lui Dumnezeu, rezervă de daruri tot mai mari către noi, și diferitele puteri ale făpturilor datorate participării la ea, puterea Lui arătată în mod culminant în Învierea lui Hristos; pentru aceasta îți cântăm:12 Aliluia!

Icos 8:

Te nevoiai ca pe toți să-i scoți din iadul neștiinței și ignoranței și-i îmboldeai spre suirea pe scara virtuților și a cunoașterii: atotștiința și înțelepciunea lui Dumnezeu, Care preștie, dar nu predetermină, împărtășirea creaturilor de acestea, dreptatea și mila Lui desăvârșite în Hristos, sfințenia, ca atribut al transcendenței Lui ca Persoană, izvorul sfințeniei în tripersonalitatea lui Dumnezeu și în Hristos. Pentru aceasta împreună cu Nichifor din singurătate, cu Teolipt al Filadelfiei, Sf. Grigorie Sinaitul și Sf. Grigorie Palama, zicem unele ca acestea:13

  1. Bucură-te, că din viaţa cuviosului părintelui nostru Antonie, văzător de Dumnezeu şi înainte-văzător, din viaţa sfântului Teodosie chinoviarhul, din viaţa sfântului Arsenie, și din viaţa sfântului Pavel cel din Latro, Cuvânt despre rugăciune ai învățat,

  2. Bucură-te, că din viaţa sfântului Sava, din viaţa lui Avva Agaton, din Avva Marcu, din sfântul Ioan Scărarul, din Avva Isaia, din Macarie cel Mare, din Diadoch, din Isaac Sirul, din Carpatiul, din Simeon Noul Teolog, de la Nichifor din singurătate ai luat, isihia împărtășind,

  3. Bucură-te, că vieţuirea duhovnicească ai explicat: este un arbore cu coroană înaltă şi foarte roditor: rădăcina lui este înstrăinarea de toate cele trupeşti; ramurile sunt neîmpătimirea sufletului şi lipsa oricărei alipiri de lucrurile de care s-a depărtat; iar rodul lui îl constituie dobândirea virtuţilor, dragostea îndumnezeitoare şi bucuria neîntreruptă din acestea,

  4. Bucură-te, că depărtarea de lume aduce adăpostirea lângă Hristos: calcă peste toată pofta neraţională şi mânia grăbită, ca peste aspidă şi vasilisc, şi calcă peste urgie ca peste un leu şi peste plăcere ca peste un balaur, iar când vei face să înceteze împrăştierile din afară şi vei părăsi gândurile dinlăuntru, mintea ţi se va ridica la lucrurile şi la cuvintele Duhului, așa ai luat de la Teolipt al Filadelfiei,

  5. Bucură-te, că mintea care fuge de cele din afară şi se adună în cele dinlăuntru revine la sine însăşi; pe urmă, se uneşte cu cuvântul pe care-l are în chip firesc în cugetarea sa şi, prin cuvântul pe care-l are în chip fiinţial, se uneşte cu rugăciunea, iar prin rugăciune urcă la cunoştinţa de Dumnezeu, cu toată puterea şi simţirea ei iubitoare, de la acesta ai tradus,

  6. Bucură-te, că strigarea din inimă a rugăciunii face să răsară dragostea dumnezeiască, iar dragostea dumnezeiască trezeşte mintea spre descoperirea celor ascunse. Atunci mintea, unindu-se cu dragostea, rodeşte înţelepciunea şi prin înţelepciune dă rostire celor tainice, căci Dumnezeu-Cuvântul numit prin strigarea simţită a rugăciunii, luând înţelegerea minţii ca pe o coastă, îi hărăzeşte cunoştinţa, şi umplând locul ei cu simţire, îi dăruieşte virtutea, zice Teolipt,

  7. Bucură-te, că inima fără gânduri, lucrată de Duhul, este altarul adevărat încă înainte de viaţa viitoare, zice Sf. Grigorie Sinaitul,

  8. Bucură-te, că nimic nu face iuţimea aşa de liniştită şi de blândă, ca bărbăţia şi mila, zice același,

  9. Bucură-te, că Legea care lucrează şi grăieşte în inimă este legea Duhului vieţii, după apostol, precum cea care e lucrată în trup este a literei, zice același,

  10. Bucură-te, că cel ce vrea să-şi crească trupul virtuţilor să se sârguiască a dori laptele raţional şi nestricat al harului de maică. Căci de acolo se hrăneşte cu lapte tot cel ce caută creşterea în Hristos şi vrea să sporească în El, căci Înţelepciunea dă de la pieptul ei, ca lapte spre creştere, căldura; iar celor desăvârşiţi, ca miere hrănitoare, bucuria spre curăţire, zice același,

  11. Bucură-te, că pe cei ce se liniştesc cu evlavie, cuvânt despre rugăciune şi capete de la Sf. Grigorie Palama i-ai învățat,

  12. Bucură-te, că despre sfânta lumină, despre suprafiinţa lui Dumnezeu, despre lumina care a strălucit pe Tabor, lumina necreată, slava Lui, de la același i-ai învățat,

  13. Bucură-te, că despre împărtăşirea dumnezeiască şi îndumnezeitoare, de la același ai tradus,

  14. Bucură-te, că despre cunoştinţa naturală, despre cunoaşterea lui Dumnezeu, despre viaţa morală şi despre făptuire, capete de la același ne-ai dăruit,

  15. Bucură-te, Sfinte Părinte Dumitru, mare teolog al neamului românesc, tâlcuitor al Preacuratei Treimi!

Condac 9:

Toată suflarea românească s-a bucurat că din viţa neamului Dumnezeu a ridicat slujitor al Cuvântului așa de iscusit, căci tu, Părinte, ai strălucit ca un luceafăr de dimineaţă în Biserica dreptmăritoare prin sfinţenia vieţii, învățând dreapta credinţă: bunătatea și iubirea lui Dumnezeu și participarea creaturilor la ele, Sf. Treime, structura supremei iubiri, baza mântuirii noastre, reflexele Ei în creație, taina perfectei unități a Persoanelor distincte, cântând lui Dumnezeu:14 Aliluia!

Icos 9:

Te-ai arătat lumii ca un vrednic păstor, al cărui ochi lăuntric a văzut lucrările dumnezeieşti, iar cu toiagul înţelepciunii ai alungat, fericite, potrivnicii Bisericii lui Hristos, ferindu-ţi turma cuvântătoare de erezii și teologhisind: deosebirea între deoființimea divină și cea umană, Ființă și Persoane în Sf. Treime - fiecărui Subiect treimic Îi sunt interioare Celelalte două, intersubiectivitatea divină, lipsa oricărei pasivități în Dumnezeu. Drept aceea, ție, celui ce a fost luminat de Duhul Sfânt, cu dragoste şi cu credinţă, îţi cântăm așa, alături de Calist și Ignatie Xanthopol, Calist Patriarhul, Calist Angelicude, Calist Catafygiotul, Simeon Noul Teolog, Maxim Cavsocalivitul, Sf. Grigorie Arhiepiscopul Salonicului, Vasile de la Poiana Mărului, Gheorghe de la Cernica și Părintele Iosif:15

  1. Bucură-te, că ce premerge oricărui lucru este cunoaşterea scopului, iar scopul este să arate care este temelia: începutul oricărei lucrări după Dumnezeu este să vieţuim potrivit cu poruncile Mântuitorului, iar sfîrşitul ei este să ne întoarcem la harul desăvârşit al Preasfântului şi de viaţă începătorului Duh, dat nouă prin dumnezeiescul Botez, zic Calist și Ignatie Xanthopol,

  2. Bucură-te, că începutul a toată lucrarea de Dumnezeu iubitoare este chemarea cu credinţă a numelui Domnului nostru Iisus Hristos şi, împreună cu ea, vin pacea şi iubirea ce răsar din ea, zic aceiași,

  3. Bucură-te, că meşteşugul liniştirii de la Calist Angelicude ai preluat: nu se poate pocăi cineva, fără liniştire; nici nu poate atinge în vreun fel oarecare curăţia, fără retragere; şi nu se poate învrednici de convorbirea cu Dumnezeu şi de vederea Lui, până ce se află în convorbire cu oamenii şi îi vede pe ei,

  4. Bucură-te, că orice fiinţă găseşte, în chip firesc, odihnă şi plăcere mai cu seamă în lucrarea mai înaltă a firii sale; deci şi omul, ca unul ce are minte şi ca unul de a cărui viaţă ţine în chip firesc a cugeta; iar aceasta se întâmplă cu adevărat când are pe Dumnezeu în minte şi cugetă la însuşirile Lui, pentru că El este fiinţa cea mai înaltă, cugetată cu mintea şi mai presus de minte şi iubeşte în chipul cel mai înalt şi mai presus de minte pe om şi-l cinsteşte cu cinstirile cele mai înalte şi cu bunătăţile mai presus de minte ale Sale pentru veşnicie, ne spune Calist Catafygiotul,

  5. Bucură-te, că de la Sf. Simeon Noul Teolog, metoda Sfintei rugăciuni şi atenţiuni, despre primul fel de rugăciune, al doilea fel de rugăciune, și despre al treilea fel de rugăciune ai învățat,

  6. Bucură-te, că atunci când vine harul Sf. Duh în om, prin mijlocirea rugăciunii, încetează rugăciunea, căci atunci mintea este luată în stăpânire întreagă de harul Sf. Duh şi nu mai poate să pună în lucrare puterile ei, ci rămâne în nelucrare şi se supune numai Sf. Duh şi unde voieşte Duhul Sfânt, acolo o duce, fie în văzduhul nematerial al luminii dumnezeieşti, fie la altă vedere de negrăit, sau adeseori la o grăire dumnezeiască, ne zice Sf. Maxim Cavsocalivitul,

  7. Bucură-te, că să învăţăm pe toţi îndeobşte, călugări şi mireni, înţelepţi şi simpli, bărbaţi, femei şi copii, şi să-i îndemnăm să se roage neîncetat, că sunt datori toţi creştinii îndeobşte, de la mic la mare, să spună totdeauna rugăciunea minţii: «Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă» şi să se obişnuiască totdeauna să o spună şi mintea şi inima lor, de la Sf. Grigorie Arhiepiscopul Salonicului ai învățat,

  8. Bucură-te, că ai deosebit lucrarea minţii de rugăciunea văzătoare sau contemplativă, care e a celor nepătimaşi, după Vasile de la Poiana Mărului,

  9. Bucură-te, că ai învățat de la acesta că mintea trebuie să caute să ajungă deasupra inimii şi să se stăpânească pe ea însăşi ca un împărat;

  10. Bucură-te, că omul trebuie să caute să ajungă chiar şi deasupra sa, adică să se ridice mai presus de sine spre Dumnezeu, spre adevărul personal infinit, să intre în relaţie cu El, depăşindu-se pe sine, aşa cum i-o cere firea, de la același ai aflat,

  11. Bucură-te, că din puterea Tatălui, stareţul Gheorghe a putut iubi pe toţi din obşte în mod egal, cum şi Tatăl îi iubeşte pe toţi, fiind tuturor Tată; din puterea Fiului a răbdat toate de la toţi, ca pe toţi să-i câştige; din puterea Sfântului Duh a rămas apropiat de toţi, în comuniune cu ei, ca să-i conducă pe toţi împreună spre mântuire,

  12. Bucură-te, că tipicul sfintei rugăciuni celei cu mintea de la Părintele Iosif ai scris,

  13. Bucură-te, că rânduiala cea bună a vieţii de sine de la același ai aflat,

  14. Bucură-te, că alăută duhovnicească şi trâmbiţă cerească, cuvinte adunate din sfintele scrieri de la același ne-ai lăsat,

  15. Bucură-te, Sfinte Părinte Dumitru, mare teolog al neamului românesc, tâlcuitor al Preacuratei Treimi!

Condac 10:

Dorind înțelepciunea cea de sus, Cel Atotputernic ți-a dat frumusețea cuvintelor. Deci noi, luând din cuvintele tale: purcederea Sf. Duh din Tatăl și relația Lui cu Fiul, Treimea Persoanelor, ca și condiție a deplinului lor caracter personal, condiție a comuniunii lor depline și a bucuriei Fiecăreia de Celelalte, a menținerii distincte a persoanelor, aducem ție cântare:16 Aliluia!

Icos 10:

Bogat fiind de înțelepciune și frumos grăitor, ai vărsat pe pământ sămânța cea bună a Sfintelor Scripturi şi crearea din nimic a lumii văzute și a celei nevăzute ai explicat: motivul și scopul creației, lumea ca dar și ca operă rațională a lui Dumnezeu, rațiunile și sensurile lucrurilor, virtualitățile multiple, constituția omului, starea primordială, îngerii buni și îngerii căzuți, căderea protopărinților; pentru aceasta, împreună cu Sf. Ioan Scărarul și cu Avva Dorotei îți zicem așa:17

  1. Bucură-te, că despre lepădarea de viaţa deşartă şi despre retragere, despre despătimire, despre înstrăinare ai tâlcuit: fugi de Egipt fără să te întorci, căci inimile ce s-au întors acolo n-au văzut Ierusalimul, pământul nepătimirii,

  2. Bucură-te, că despre fericita şi pururea pomenita ascultare, despre pocăinţa cea făcută cu grijă şi deplin arătată, despre pomenirea morţii, despre plânsul de-bucurie-făcător, despre nemâniere şi blândeţe ai vorbit: blândeţea este starea nemişcată a sufletului, care rămâne aceeaşi, în necinstiri ca şi în laude, începutul nemânierii este tăcerea buzelor în vremea turburării inimii, mijlocul este tăcerea gândurilor în vremea turburării subţiri a sufletelor, iar sfârşitul este seninătatea împlântată în suflarea vânturilor necurate,

  3. Bucură-te, că despre ţinerea de minte a răului, despre clevetire, despre multa vorbire şi despre tăcere, despre minciună ne-ai învățat: sunt trei feluri de mincinoşi: este cel ce minte în cuget, este cel ce minte în cuvânt şi mai este cel ce minte cu însăşi viaţa lui,

  4. Bucură-te, că despre lenea sufletească, despre pântecele atotlăudat şi tiran, despre curăţia şi neprihănirea (castitatea) nestricăcioasă, agonisită de cei stricăcioşi prin osteneli şi sudori, despre iubirea de arginţi şi despre neagonisire, despre nesimţire, adică despre moartea sufletului înainte de moartea trupului, despre somn şi despre rugăciune şi despre cântarea în obşte ai scris: neaverea (sărăcia de bună voie) este lepădarea grijilor, lipsa de îngrijorare a vieţii, călătorie neîmpiedecată, înstrăinarea de întristare, credinţa în porunci,

  5. Bucură-te, că despre privegherea trupească şi cum trebuie făcută aceasta, despre frica laşă sau nebărbătească, despre slava deşartă cea cu multe chipuri, despre mândria cea fără de minte, despre gândurile negrăite ale hulei, despre blândeţe, simplitate şi nerăutate, despre viclenie ai învățat: blândeţea este starea neclătinată a minţii, care rămâne la fel în cinstiri şi necinstiri,

  6. Bucură-te, că despre preaînalta smerită-cugetare, pierzătoarea patimilor, ce se naşte în simţirea nevăzută, despre deosebirea gândurilor, patimilor şi virtuţilor, despre dreapta socoteală bine deosebitoare, despre sfinţita liniştire a trupului şi a sufletului, despre felurile liniştirilor şi despre deosebirea lor ai scris: una este a se înălţa şi alta a nu se înălţa; şi alta, a se smeri,

  7. Bucură-te, că despre fericita rugăciune, sfinţita maică a tuturor virtuţilor şi despre înfăţişarea văzută şi gândită din vremea rugăciunii, despre nepătimire sau cerul pământesc şi despre desăvârşirea şi învierea sufletului înainte de învierea cea de obşte, despre legătura treimii virtuţilor, a dragostei, a nădejdii şi a credinţei, de la Sf. Ioan Scărarul ai învățat: cel ce voieşte să vorbească despre dragostea lui Dumnezeu încearcă să vorbească despre Dumnezeu însuşi,

  8. Bucură-te, că, de la Avva Dorotei, despre lepădare, despre smerita cugetare, despre conştiinţă ne-ai adus: când a făcut Dumnezeu pe om, a sădit în el ceva dumnezeiesc, ca un gând mai fierbinte şi luminos, având calitatea unei scântei care luminează mintea şi arată acesteia deosebirea binelui de rău; aceasta se numeşte conştiinţă şi ea este legea firii lui,

  9. Bucură-te, că despre frica de Dumnezeu, despre trebuinţa de a nu se încrede cineva în înţelepciunea sa, despre nejudecarea aproapelui, de la același ai scris: altceva este a cleveti, altceva a judeca şi altceva a dispreţui,

  10. Bucură-te, că despre învinovăţirea de sine, despre ţinerea de minte a răului, despre minciună ai învățat: nici unul nu s-a unit, cu Dumnezeu, minţind, pentru că minciuna este străină lui Dumnezeu,

  11. Bucură-te, că şi despre trebuinţa de a călători pe calea lui Dumnezeu cu scop bun şi cu trezvie ai scris: de voieşte cineva să agonisească virtutea, nu trebuie să se facă nepăsător şi să se împrăştie cu mintea,

  12. Bucură-te, că despre trebuinţa de a ne sârgui să tăiem repede patimile înainte de a ajunge sufletul la deprinderea cea rea, de asemenea ai tâlcuit: «pierderea timpului» este în credinţa creştină un motiv de mare îngrijorare, pentru că «pierzând timpul», pierdem fericirea veşnică,

  13. Bucură-te, că și despre frica de chinurile viitoare şi despre trebuinţa ca cel ce voieşte să se mântuiască să nu uite niciodată de grija mântuirii sale ne înveți: să punem fiecare lucru pe seama lui Dumnezeu şi să spunem că fără Dumnezeu nimic nu se întâmplă, căci e o mare iubire de oameni a lui Dumnezeu a fi noi în lumea aceasta,

  14. Bucură-te, că despre trebuinţa de a răbda încercările fără turburare şi cu mulţumire ai adăugat: semnul călugărului se arată în încercări, să nu se mire, nici să se turbure de cele ce i se întâmplă, socotind că nimic nu se întâmplă fără purtarea de grijă a lui Dumnezeu, iar unde e purtarea de grijă a lui Dumnezeu, negreşit ceea ce se întâmplă e bine şi spre folosul sufletului,

  15. Bucură-te, Sfinte Părinte Dumitru, mare teolog al neamului românesc, tâlcuitor al Preacuratei Treimi!

Condac 11:

Luminată avându-ți mintea cu nemăsurată învățătură, curată de toată grija pământească o ai păzit, și străbătând adâncurile Duhului întru veselie, despre Providența dumnezeiască și desfășurarea planului de mântuire și îndumnezeire a lumii, despre Întrupare ca unire neconfundată a firii dumnezeiești și a firii omenești în Ipostazul preexistent al lui Dumnezeu Cuvântul, Persoana unică a lui Iisus, actualizarea deplină a firii umane în El, chenoza, comunicarea însușirilor și altele asemenea pe studenți ai învățat, iar acum cu sfinții te bucuri cântând:18 Aliluia!

Icos 11:

Cu putere dumnezeiască și mai presus de fire ai învățat, Părinte Dumitru, pe toți luminându-ne: Persoana lui Iisus Hristos și lucrarea Lui mântuitoare, Iisus Hristos Învățător și Prooroc, Arhiereul și Jertfa supremă, Iisus Împărat, Biserica trupul tainic al Domnului în Duhul Sfânt, însușirea personală a mântuirii în Biserică prin lucrarea Sf. Duh și conlucrarea omului; pentru aceasta, împreună cu Sf. Isaac Sirul, zicem unele ca acestea:19

  1. Bucură-te, că despre retragerea în pustie, şi că nu trebuie să ne temem şi să avem frică, ci să ne sprijinim inima pe încrederea în Dumnezeu şi să îndrăznim cu credinţă neîndoielnică, ca unii ce avem sprijinitor şi păzitor pe Dumnezeu, de la acesta ne-ai tradus: să nu te împingă cugetul fricii, după obiceiul lui, în multe feluri de schimbări şi învârtiri ale gândurilor, ci fii mai degrabă încrezător că Păzitorul tău este cu tine şi încredinţează-te cu dinadinsul întru înţelepciunea ta, că tu şi toată zidirea sunteţi sub Singurul Stăpân, Care cu o singură încuviinţare toate le mişcă, le clatină, le îmblânzeşte şi le chiverniseşte;

  2. Bucură-te, că despre cum nu se cuvine ca robul lui Dumnezeu, care s-a sărăcit de cele lumeşti şi a ieşit la căutarea Lui, să înceteze căutarea din pricină că n-a ajuns să cuprindă adevărul şi să-şi răcească el căldura născută din dorul după cele dumnezeieşti şi din cercetarea tainelor lor. Şi în ce chip se întinează mintea cu amintirea patimilor, de la același ai învățat: Trei sunt treptele la care înaintează omul: treapta începătorilor, cea de mijloc şi cea a celor desăvârşiţi. Cel ce se află pe prima treaptă, deşi cugetul lui înclină spre bine, are mişcarea cugetării lui în patimi. Treapta a doua e la mijloc între împătimire şi nepătimire. In el se mişcă la fel atât gândurile cele de-a dreapta, cât şi cele de-a stânga. El nu încetează, precum s-a zis, să izvorască lumina şi întunericul,

  3. Bucură-te, că despre cei ce se liniştesc şi când încep ei să înţeleagă unde au ajuns cu faptele lor în marea fără margini, adică în vieţuirea cea liniştită, şi când pot să nădăjduiască puţin că ostenelile lor au început să dea roduri, ai scris: când intri în pământul păcii gândurilor, mulţimea lacrimilor se ia de la tine şi după ele îţi vin lacrimile cu măsură şi la vremea cuvenită,

  4. Bucură-te, că ce anume ajută pe om să se apropie de Dumnezeu în inima lui, care este adevărata pricină care-i dă în chip ascuns acest ajutor şi care este iarăşi pricina care duce pe om la smerenie ai tâlcuit: fericit este omul care-şi cunoaşte slăbiciunea lui, căci această cunoştinţă i se face temelie şi rădăcină şi început a toată bunătatea,

  5. Bucură-te, că despre postul neîncetat şi despre stăruirea într-un loc și despre cele ce urmează din aceasta și că folosirea lor întocmai se învaţă prin cunoştinţa cu dreaptă socoteală ne călăuzești: să te aduni pe tine într-un loc şi să posteşti pururea, adică să te supui pe tine cu înţelepciune şi cuminţenie înfrânării pântecelui, într-o şedere nemişcată şi într-o meditaţie şi cugetare neîncetată la Dumnezeu,

  6. Bucură-te, că despre mulţumirea ce trebuie adusă lui Dumnezeu şi câteva învăţături de căpetenie, ne arăți: Mulţumirea celui ce primeşte aţâţă pe cel ce dă, ca să dea daruri şi mai mari decât cele dintâi. Cel ce nu mulţumeşte pentru cele mai mici este mincinos şi nedrept şi în cele mai mari,

  7. Bucură-te, că despre hotarul dat firii în rugăciune și până unde poţi să te rogi și care este hotarul, peste care trecând, rugăciunea nu mai e rugăciune, deşi ceea ce se săvârşeşte se numeşte cu numele de rugăciune, ai învățat: Alta este plăcerea rugăciunii şi altceva vederea rugăciunii: Alteori din rugăciune se naşte o vedere oarecare ce taie rugăciunea de pe buze şi acela se face prin vedere trup răpit, fără răsuflare, căci mişcările limbii şi ale inimii sunt chei în rugăciune. Iar cele de după aceea sunt intrare în vistierii. Aci trebuie să înceteze toată gura şi limba şi inima, vistiernică a gândurilor, şi mintea, cârmuitoare a simţurilor, şi cugetarea, pasărea repede zburătoare şi plină de îndrăznire, şi orice meşteşug al lor. Cei ce cer să rămână aci! Pentru că e de faţă Stăpânul,

  8. Bucură-te, că despre când şi în ce fel poate stărui cugetarea în afara închipuirilor în vremea rugăciunii, de la Sf. Isaac Sirul ai tradus: pe cât părăseşte cugetarea grija celor văzute şi se îngrijeşte întru nădejde de cele viitoare, pe măsura înălţării ei din grija trupului şi din îndeletnicirea ei cu aceea, pe atâta se subţiază şi se străluminează în rugăciune,20

  9. Bucură-te, că despre trebuinţa de a cunoaşte cineva, din gândurile ce se mişcă în el, la ce măsură a ajuns, de la același înveți: inima care a primit simţirea celor duhovniceşti şi vederea întocmai a veacului viitor îşi aduce aminte, în conştiinţa sa, de patimi, aşa cum un om sătul de mâncare aleasă priveşte la mâncarea proastă aşezată înaintea lui,

  10. Bucură-te, că despre păzirea şi ferirea de cei moleşiţi şi leneşi, despre trebuinţa de a se păzi pe sine de apropierea celor tineri, ca să nu se spurce mintea de gânduri de desfrânare, de la același ai luat: Cel ce-şi înfrânează gura de la clevetire îşi păzeşte inima de patimi. Cel ce cugetă pururea la Dumnezeu în fiecare clipă vede (contemplă) pe Domnul şi alungă pe draci de la sine şi dezrădăcinează sămânţa răutăţii lor. Cel ce cercetează sufletul său în toată clipa îşi are inima veselindu-se de descoperiri. Şi cel ce-şi adună privirea minţii în lăuntrul său vede în ea raza Duhului. Cel ce se scârbeşte de orice împrăştiere vede pe Stăpânul în lăuntrul inimii sale,

  11. Bucură-te, că despre felurile diferitelor încercări şi câtă dulceaţă au în ele încercările ce ne vin şi le răbdăm pentru adevăr şi despre treptele şi felurile de vieţuire, prin care trece omul cel înţelept ne înveți: virtuţile urmează una după alta, ca să nu fie calea virtuţii neplăcută şi grea; şi pentru că se dobândesc pe rând,… cu cât te apropii şi înaintezi, cu atât se înmulţesc încercările împotriva ta,

  12. Bucură-te, care ne înveți despre cunoştinţa nepătimaşă şi despre încercări; la fel, despre cunoaşterea sigură că nu numai cei mici şi slabi şi nedeprinşi, ci şi cei ce se învrednicesc vreme îndelungată de nepătimire şi au ajuns la desăvârşirea cugetului şi în parte aproape de curăţia unită cu mortificarea, sunt părăsiţi cu milă, pentru căderea în mândrie: celor ce se află în treapta curăţiei mereu li se întâmplă căderi, precum se întâmplă aerului să se răcorească, uneori fără să fie ei în trândăvie, sau în moleşeală; ba chiar când umblă potrivit rânduielii lor li se întâmplă căderi ce se împotrivesc scopului voii lor,

  13. Bucură-te, că despre diferitele feluri ale războiului din partea diavolului împotriva celor ce umblă pe calea strâmtă, cea mai presus de lume, de la același înveți: la început cu tărie ridică împotriva lor ispite grele şi puternice, apoi iscodește meşteşuguri pentru înfrângerea lor prin linguşirile cugetului acestora ce izvorăsc din ei şi sapă o groapă de pierzanie sufletelor lor prin împrăştierea gândurilor ce le vin din lene, apoi doreşte ca în ei să biruiască gândul mândriei, ca să creadă că toată tăria aceasta le vine de la puterea lor proprie şi că ei înşişi şi-au câştigat bogăţia aceasta şi prin puterea proprie s-au păzit pe sine de cel protivnic şi ucigaş, apoi prin trebuinţele lor fireşti, ca să se scufunde în gânduri necuviincioase şi să se învoiască cu ele şi să se facă vinovaţi de ele, încât să se depărteze de la ei Ajutătorul lor,

  14. Bucură-te, că despre a treia treaptă a cunoaşterii, care este treapta desăvârşirii și recapitularea celor trei cunoaşteri și despre altele asemenea, de la același ne înveți: cea dintâi treaptă a cunoaşterii răceşte sufletul de faptele alergării pe urmele Iui Dumnezeu, a doua îl încălzeşte prin alergarea grăbită pe calea celor ce ţin de credinţă. Iar a treia e cea a odihnei; şi ea este chipul viitorului, bucurându-se numai prin îndeletnicirea cugetării de tainele cele viitoare,

  15. Bucură-te, Sfinte Părinte Dumitru, mare teolog al neamului românesc, tâlcuitor al Preacuratei Treimi!

Condac 12:

Lăudăm înțelepciunea ta, cinstim ostenelile tale, cântăm pomenirea ta, întru care Biserica cu teologhisiri se împodobește: Sf. Taine în general, Sf. Taine în special, Botezul, Mirungerea, Euharistia, Mărturisirea, Hirotonia, Nunta, Maslul. De aceea, împreună cu poporul cel luminat prin învățăturile tale, cu mulțumire cântăm lui Dumnezeu:21 Aliluia!

Icos 12:

Cu bucurie cântă cetele cerești, întâmpinându-te şi primindu-te, și împreună cu care te închini Sfintei Treimi, tu, care ai învățat despre eshatologia universală, dar și despre eshatologia particulară, despre judecată, despre viața veșnică, despre chipul înnoit al lumii viitoare. Auzi-ne și pe noi, care te rugăm să faci rugăciune, împreună cu Sf. Varsanufie și Ioan și Cuviosul Isaia Pustnicul, pentru luminarea minții credincioșilor, ca să se păzească Biserica de nevoi și de eresuri, ca păzite fiind cu darul lui Dumnezeu, să-ți cântăm ție:22

  1. Bucură-te, că de la Varsanufie înveți să nu fie silită voinţa cuiva, ci să se semene cu nădejde. Căci Domnul nostru n-a silit pe nimeni, ci a binevestit, să nu ne descurajăm, zicând noi că ne-am rugat şi nu ne-a auzit, căci Dumnezeu ştie ce e de folos omului, deci bucură-te în Domnul şi fii fără grijă în orice lucru,

  2. Bucură-te, că de la același ai scris: nu te teme de ispitele ce se ivesc spre probarea ta, căci nu te va preda Dumnezeu, nu te osteni căutând pricinile, ci cheamă numele lui Iisus, zicând : "Iisuse, ajută-mi" și te va asculta, căci este aproape de cei ce-L cheamă, nu te descuraja, ci aleargă şi vei lua în Hristos Iisus, Domnul nostru,

  3. Bucură-te, că de la același ai tradus: să ne deprindem să tăcem și, dacă voieşti să te odihneşti, fă-te mort faţă de tot omul şi te vei odihni,

  4. Bucură-te, că trebuie să înţelegem ce ne-a dăruit Dumnezeu: nu de a fi sub picioarele sfinţilor, ci fiii lor şi împreună moştenitori cu ei, care au pe Duhul Său cel Sfânt, pe Mângâietorul, şi Acesta ne va învăţa pe noi despre toate și ne va descoperi toate tainele și El nu va lăsa în inima noastră nicio rătăcire sau tulburare; nu va lăsa în cugetarea voastră nicio întristare sau suspinare, va lumina ochii noştri, va sprijini inima noastră, va înălţa mintea noastră, căci El înţelepţeşte pe cei fără de minte, îndulceşte înţelegerea, dă putere, învaţă şi dăruieşte cuvântul, dă bucurie şi dreptate, îndelungă răbdare şi blândeţe, dragoste şi pace,

  5. Bucură-te, că de la Ioan ne înveți să lăsăm totul în seama lui Dumnezeu, Care ştie mai mult ca noi ce ne este de folos duhovniceşte şi trupeşte, să nu ne arătăm fără credinţă, căci judecăţile Lui sunt de nepătruns, să credem iubitorului de oameni Dumnezeu şi bunului nostru Stăpân, care pururea poartă grijă de viaţa noastră, mai mult decât cugetăm şi înţelegem noi,

  6. Bucură-te, că de la Cuv. Isaia Pustnicul ne înveți: să nu lăsaţi în inima voastră nici ura, nici pizma împotriva aproapelui, nici să nu fie ceva în gura voastră şi altceva în inimă, căci Dumnezeu nu se lasă înşelat, ci toate le vede: şi cele ascunse, şi cele arătate,

  7. Bucură-te, că de la același zici: înainte de orice, avem nevoie de smerita cugetare; să fim totdeauna gata, la orice cuvânt pe care îl auzim, sau la orice lucru, să spunem: iartă!

  8. Bucură-te, că mândria şi sfada şi gândul de-a te socoti mai presus de fraţii tăi şi dispreţuirea conştiinţei şi necugetarea la tine când fratele tău te supără şi întrebarea: "ce am eu din cele rele ce mi se atribuie", ţin de inima învârtoşată (sclerozată), de la același ai învățat,

  9. Bucură-te, că așa ne spui, împreună cu Isaia Pustnicul: faceţi mai degrabă altar al lui Dumnezeu în curăţie, făcându-vă preoţi lăuntrici, care puneţi totdeauna tămâie pe el, dimineaţa şi seara, ca să nu rămână altarul fără tămâie, siliţi-vă totdeauna să fiţi înaintea Domnului în starea de rugăciune totală, ca să vi se dăruiască simplitate şi nevinovăţie şi să ia de la voi cele contrare acestora, care sunt: viclenie, înţelepciunea drăcească, curiozitatea şi iubirea de sine şi inima răutăcioasă,

  10. Bucură-te, că ne spui așa: simplitatea şi voinţa de-a nu te măsura pe tine însuţi curăţeşte inima ta de cel rău, iar virtuţile care procură minţii totdeauna lumină sunt trei: a nu vedea viclenia (răutatea) vreunui om, a face bine celor ce-ţi fac rău şi a suporta netulburat cele ce vin asupra ta; aceste trei virtuţi nasc alte trei mai mari ca ele: nevederea vicleniei (răutăţii) unui om naşte iubirea, a face bine celor ce-ţi fac rău aduce pacea şi a suporta cele ce vin asupra ta fără tulburare, aduce blândeţea,

  11. Bucură-te, că patru sunt virtuţile care curăţesc sufletul: tăcerea, păzirea poruncilor, strâmtorarea şi smerita cugetare, patru sunt virtuţile care înconjoară sufletul şi-l fac să respire liber de tulburarea venită de la vrăjmaşi: mila, nemânierea, îndelunga răbdare şi scuturarea de orice sămânţă a păcatului ce caută să-i fie semănată, de la același ai tâlcuit,

  12. Bucură-te, că așa înveți: patru sunt virtuţile ce ajută tinereţii să stea lângă Dumnezeu: meditaţia în toată clipa, nelenevirea şi privegherea, ca şi a nu se măsura pe sine,

  13. Bucură-te, că cel ce voieşte să vină la odihna Domnului şi să nu fie biruit (de vrăjmaşul) ai învăţat că trebuie să se despartă de oameni în orice lucru, spre a nu critica pe cineva şi a lăuda sau îndreptăţi, sau ferici pe altul şi a arăta dreptatea lui, sau a-l supăra pe acela în vreo privinţă, sau a observa scăderile lui, şi a nu lăsa vreun ac de duşmănie în inima sa împotriva lui,

  14. Bucură-te, că așa înveți, împreună cu Isaia Pustnicul: cel ce voieşte să se mântuiască, să înceteze să vorbească în deşert, să iubească adevărul, să alunge de la el vorbirea deşartă, să despartă de el gândurile rele, să arunce viclenia din inima lui, să nu stea în curtea minciunii, să vorbească adevărul, să fugă de mânia ascuţită, să nu se predea pizmei şi ciudei, să se scârbească de amintirile răului, să nu iubească poftele urâte şi vătămătoare de suflet, să nu înceteze să aibă milă de săraci, să mediteze cu cuminţenie şi cu trezvie dumnezeieştile Scripturi, să se predea cu râvnă priveghierii, să închine rugăciunile Domnului Dumnezeu în tot ceasul fără grijă, nesfâşiat şi netulburat, să suspine din adâncul inimii, să-şi ridice ochii la cer, să-şi spele obrajii cu lacrimi, să-şi bată obrajii, să-şi lovească pieptul. Şi acestea să le facă cu smerita cugetare, ca ostenelile lui să se cunoască şi să fie bine primite de Dumnezeu şi să se scrie în cartea vieţii,

  15. Bucură-te, Sfinte Părinte Dumitru, mare teolog al neamului românesc, tâlcuitor al Preacuratei Treimi!

Condac 13:

(Acest condac se zice de trei ori.)

O, preaînțelepte Părinte Dumitru, primește această puțină rugăciune de mulțumire a noastră și o du la tronul dumnezeirii și cere de acolo pace lumii și unire și înțelepciune Bisericii, ca păziți fiind în pace, cu mulțumire, împreună cu tine, lui Dumnezeu să-I cântăm: Aliluia!

Apoi se zice iarăși Icosul 1 şi Condacul 1.


Acatistul Luminii Dumnezeiești

Tropar:

Lumină lină a sfintei slave a Tatălui ceresc, Celui fără de moarte, a Sfântului, Fericitului, Iisuse Hristoase. Venind la apusul soarelui, văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu. Vrednic ești în toată vremea a fi lăudat de glasuri cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel de dai viață, pentru aceasta lumea Te mărește, lumea Te mărește, Te mărește.

Condac 1

Lumină a veacurilor, a Domnului Celui mai înainte de veci, luminătoare a toată făptura cea văzută şi cea nevăzută, slava Dumnezeului Celui slăvit în Sfânta Treime, din Care se luminează toată făptura, cerească sau pământească sau al celor de dedesubt, îndrăznim a-Ţi aduce această cântare de laudă şi noi, ca cei ce suntem luminaţi cu Sfânta Taină a Botezului întru Numele cel întreit sfânt, deşi nevrednici fiind; ia aminte spre glasul rugăciunii noastre, şi nu Te depărta de la noi, pentru ca din adâncul sufletului pururea să cântăm Ţie:

Lumină lină, Slava lui Dumnezeu, luminează-ne!

Icos 1

Lumină a îngerilor și Slava puterilor, Doamne, deschide-mi mie, nepriceputului, mintea și limba, spre lauda preacuratului nume al Sfintei Treimi, precum ai deschis de demult limba lui Moise, care a scris despre prima zi: Să fie lumină! Şi a fost lumină. Şi a văzut Dumnezeu că este bună lumina, şi a despărţit Dumnezeu lumina de întuneric. Lumina a numit-o Dumnezeu ziuă, iar întunericul l-a numit noapte23, ca să grăiesc și eu acestea:

Lumină preaminunată, Tu ești mirarea îngerilor;

Lumină preaputernică, Tu ești izbăvirea din întuneric a strămoșilor;

Lumină preadulce, Tu ești slava patriarhilor;

Lumină preaiubită, Tu ești vederea proorocilor;

Lumină preaminunată, Tu ești întărirea mucenicilor;

Lumină prealină, Tu ești bucuria călugărilor;

Lumină preamilostivă, Tu ești dulceața preoților;

Lumină preaîndurată, Tu ești înfrânarea pustnicilor;

Lumină preadulce, Tu ești bucuria cuvioșilor;

Lumină preacurată, Tu ții întreagă mintea celor curați cu fecioria;

Lumina cea mai înainte de veci, Tu ești mântuirea păcătoșilor;

Sfântă, preadulce lumină lină, a sfintei slave a Tatălui ceresc, luminează sufletele noastre, ca să lăudăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Condac 2

Zis-a Isaia oarecând: Voi, cei din casa lui Iacov, veniţi să umblăm în lumina Domnului!24 sau: Vai de cei ce zic răului bine şi binelui rău; care numesc lumina întuneric şi întunericul lumină; care socotesc amarul dulce şi dulcele amar!25 Dar noi suntem poporul care locuia întru întuneric și am văzut lumină mare şi peste noi, cei ce locuiam în latura umbrei morţii, lumină a strălucit.26 Pentru aceea, cântăm cu dragoste: Aliluia!

Icos 2

Tu ești lumina mea, Doamne! Doamne, luminează întunericul meu!27 Mulţi zic: "Cine ne va arăta nouă cele bune?" Dar s-a însemnat peste noi lumina feţei Tale, Doamne!28 De aceea, și noi grăim precum Filip: Doamne, arată-ne nouă slava Ta şi ne este de ajuns.29

Lumină preaminunată, luminează Ierusalimul, că slava Domnului peste el a răsărit!30

Lumină preaputernică, Tu ești Domnul, ești pentru noi o lumină veşnică şi Dumnezeu va fi slava noastră,31

Lumină preadulce, Doamne, Dumnezeul meu, caută, auzi-mă, luminează ochii mei, ca nu cumva să adorm întru moarte,32

Lumină preaiubită, păzeşte-mă, cu acoperământul strălucirilor Tale acoperă-mă,33

Lumină preaminunată, Tu vei aprinde făclia mea, Dumnezeul meu, vei lumina întunericul meu,34

Lumină prealină, Tu ești Domnul, ești luminarea mea şi mântuirea mea; de cine mă voi teme?35

Lumină preamilostivă, la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină,36

Lumină preaîndurată, nu cu sabia am moştenit pământul şi braţul nu ne-a izbăvit pe noi, ci dreapta Domnului şi braţul Lui şi luminarea feţei Lui, că bine ai voit întru noi,37

Lumină preadulce, Tu luminezi minunat din munţii cei veşnici,38

Lumină preacurată, luminat-au fulgerele Tale lumea, clătinatu-s-a şi s-a cutremurat pământul,39

Lumina cea mai înainte de veci, Doamne, în lumina feţei Tale vom merge şi în numele Tău ne vom bucura toată ziua şi întru dreptatea Ta ne vom înălţa,40

Sfântă, preadulce lumină lină, a sfintei slave a Tatălui ceresc, luminează sufletele noastre, ca să lăudăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Condac 3

Așa zice Domnul Dumnezeu: Eu întocmesc lumina şi dau chip întunericului, Cel ce sălăşluieşte pacea şi restriştei îi lasă cale: Eu sunt Domnul Care fac toate acestea.41 Tu, Dumnezeule, ești singurul loc în care, după moarte, toţi sfinţii îşi găsesc odihna; şi cel ce cade în afara lui Dumnezeu nu va găsi în alt loc odihnă în viaţa viitoare. Tu, Doamne, luminezi, nu ești luminat, Te arăți luminând, nu primești lumină.42 Pentru aceasta, cu dragoste Îți cântăm: Aliluia!

Icos 3

Cei cărora li se pare că Te au pe Tine, Lumina întregii lumi, dar spun că nu Te văd, că nu petrec în lumină, că nu sunt luminaţi, că nu Te văd mereu, Mântuitorule, să afle că nu i-ai luminat pe ei în cugetare, nici nu Te-ai sălăşluit în inima lor murdară şi că se bucură degeaba cu nădejdi deşarte socotind că vor vedea lumina Ta după moarte.43 Învrednicește-ne să Te vedem și noi, nevrednicii, ca să zicem cu inimă curată:

Lumină preaminunată, cât de minunat este numele Tău în tot pământul! Că s-a înălţat slava Ta, mai presus de ceruri,44

Lumină preaputernică, sprijinitorul meu ești, slava mea şi Cel ce înalţi capul meu, Doamne,45

Lumină preadulce, lăuda-Te-voi între popoare, cânta-voi ţie între neamuri,46

Lumină preaiubită, lăuda-Te-voi, din toată inima mea, spune-voi toate minunile Tale,47

Lumină preaminunată, către Tine, am strigat, Dumnezeul meu, ia aminte! Că de nu mă vei auzi, mă voi asemăna cu cei care se coboară în groapă,48

Lumină prealină, Doamne al puterilor, cât de iubite sunt locaşurile Tale!49

Lumină preamilostivă, Tu ești aşteptarea mea; ești nădejdea mea din tinereţile mele,50

Lumină preaîndurată, Dumnezeul meu, în Tine am nădăjduit, mântuieşte-mă de toţi cei ce mă prigonesc şi mă izbăveşte,51

Lumină preadulce, fericit este bărbatul al cărui ajutor este de la Tine, suişuri în inima sa a pus,52

Lumină preacurată, în cer este mila Ta şi adevărul Tău până la nori,53

Lumina cea mai înainte de veci, lăuda-vor cerurile minunile Tale, şi adevărul Tău, Doamne, în adunarea sfinţilor,54

Sfântă, preadulce lumină lină, a sfintei slave a Tatălui ceresc, luminează sufletele noastre, ca să lăudăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu.


Condac 4

Doamne, Tu ești Paharul apei şi Apa vieţii55, Tu ești Sfeşnicul nestins pentru fiecare dintre sfinţi. Tu ești Veşmântul şi Cununa şi Cel ce împarte cununi, Tu ești Bucuria şi Odihna, Tu, Desfătarea şi Slava. Tu ești Veselia şi Plăcerea. Şi harul Tău va lumina ca soarele, Dumnezeul meu. Căci Lumina e harul Duhului Sfânt în toţi sfinţii. Şi vei lumina Soare neapropiat în mijlocul lor.56 Fă-ne și pe noi vrednici de vederea aceea, Doamne, ca să cântăm Ție: Aliluia!

Icos 4

O, dar minunat al bunătăţii Tale, Duhule Sfinte, prin care se fac oamenii în chipul lui Dumnezeu şi ia chip în ei Cel neîncăput în toţi, Dumnezeul neschimbător, imuabil prin fire, Cel ce voieşte să locuiască în toţi drepţii, ca să aibă fiecare înlăuntru Acea Lumină! Şi să lumineze cum a luminat Dumnezeul meu înviind, mai mult decât razele soarelui acesta văzut. Nu va fi sfârşit al înaintării în veci.57 Așa îndrăznim să zicem și noi:

Lumină preaminunată, scăpare Te-ai făcut nouă în neam şi în neam,58

Lumină preaputernică, Dumnezeul puterilor, cine este asemenea ţie? Tare ești, Doamne, şi adevărul Tău împrejurul Tău,59

Lumină preadulce, Doamne, bun ești Tu, şi întru bunătatea Ta, învaţă-mă îndreptările Tale,60

Lumină preaiubită, Doamne, binecuvântat eşti, învaţă-mă îndreptările Tale,61

Lumină preaminunată, întru făpturile Tale şi întru lucrurile mâinilor Tale mă voi bucura,62

Lumină prealină, numele Tău este în veac şi pomenirea Ta în neam şi în neam,63

Lumină preamilostivă, când am zis: "S-a clătinat piciorul meu", mila Ta, Doamne, mi-a ajutat mie,64

Lumină preaîndurată, Doamne, Milele Tale, în veac le voi cânta,65

Lumină preadulce, de omul viclean şi de omul nedrept mă izbăveşte,66

Lumină preacurată, pune strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele,67

Lumina cea mai înainte de veci, Ce a făcut cerul şi pământul, marea şi toate cele din ele; Cel ce păzeşte adevărul în veac;68

Sfântă, preadulce lumină lină, a sfintei slave a Tatălui ceresc, luminează sufletele noastre, ca să lăudăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Condac 5

Sfinții Tăi, Doamne, sunt acoperiţi de lumina Sfintei Slave, lumina dumnezeiască a Treimii în toate, şi sunt luminaţi şi luminează şi se desfată în acestea. Căci Trupul Tău, neprihănit şi dumnezeiesc străluceşte întreg de focul dumnezeirii Tale, cu care este amestecat în chip negrăit. Și ştiu cu adevărat cu toată încredinţarea că desăvârşirea acestora este fără sfârşit şi înaintarea în slavă va fi veşnică. Văd frumuseţea Ta, privesc strălucirea, oglindesc lumina harului Tău şi mă uimesc de strălucirea ei şi-mi ies din mine înţelegându-mă pe mine ce am devenit, din ce am fost, o, minune! Dă-mi mie, Tu, să grăiesc Făcătorule, Creatorule şi Dumnezeul meu:69 Aliluia!

Icos 5

Să nu mă laşi, nici să mă părăsești, nici să-mi îngădui să rătăcesc, Mântuitorul meu, mie, nevrednicul, sărmanul şi străinul, care-Ţi sunt dator cu zeci de mii de talanţi, ci precum ai făcut odinioară, fă şi acum, Cuvinte! O, minune cu totul străină şi negrăită! Mie, care voiesc să Te văd pe Tine, Lumina lumii, Lumina ochilor mei, ai ticălosului, ai celui ce am inima plină de relele vieţii, venite din multele necazuri şi din pizmă, dă-mi, Hristoase al meu, bunătăţile cele veşnice, bogate şi dumnezeiești, pe care le-ai pregătit pentru vecii vecilor celor ce Te doresc şi Te iubesc din inimă, ca să zic așa:70

Lumină preaminunată, Ție îți zicem așa: Domnul meu ești Tu, că bunătăţile mele nu-ţi trebuie,71

Lumina preaputernică să te audă în ziua necazului şi să te apere numele Dumnezeului lui Iacob,72

Lumină preadulce, Doamne, paşte-mă şi nimic nu-mi va lipsi,73

Lumină preaiubită, Ţie a zis inima mea: Pe Domnul voi căuta. Te-a căutat faţa mea; faţa Ta, Doamne, voi căuta,74

Lumină preaminunată, cred că voi vedea bunătăţile Tale, în pământul celor vii,75

Lumină prealină, cântaţi cei cuvioşi ai Lui şi lăudaţi pomenirea sfinţeniei Lui,76

Lumină preamilostivă, lăudămu-Te în alăută, în psaltire cu zece strune cântaţi-I Lui,77

Lumină preaîndurată, Doamne, Tu iubeşti milostenia şi judecata; de mila Domnului plin este pământul,78

Lumină preadulce, sufletul nostru Te aşteaptă, că ajutorul şi apărătorul nostru este Domnul,79

Lumină preacurată, bine Te voi cuvânta în toată vremea, pururea lauda Domnului în gura mea,80

Lumina cea mai înainte de veci, împărăţeşte: să tremure popoarele; Doamne, şezi pe heruvimi: să se cutremure pământul,81

Sfântă, preadulce lumină lină, a sfintei slave a Tatălui ceresc, luminează sufletele noastre, ca să lăudăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Condac 6

Zis-a Ioan odinioară: Dumnezeu este lumină şi nici un întuneric nu este întru El.82 Iar dacă umblăm întru lumină, precum El este în lumină, atunci avem împărtăşire unul cu altul şi sângele lui Iisus, Fiul Lui, ne curăţeşte pe noi de orice păcat.83 Dar întunericul se duce şi lumina cea adevărată începe să răsară.84 Și iarăși: Cine iubeşte pe fratele său rămâne în lumină;85 înveşmântează-ne Doamne și pe noi cu vison curat, luminos, căci visonul sunt faptele cele drepte ale sfinţilor86, ca să iubim curat și să Îți cântăm: Aliluia!

Icos 6

Pe când călătorea Pavel şi se apropia de Damasc, o lumină din cer, ca de fulger, l-a învăluit deodată.87 Şi Domnul a zis: Eu sunt Iisus, pe Care tu Îl prigonești. Greu îţi este să izbești cu piciorul în ţepuşă.88 Altădată, un înger al Domnului a venit deodată, iar în cameră a strălucit lumină. Şi lovind pe Petru în coastă, îngerul l-a deşteptat, zicând: Scoală-te degrabă! Şi lanţurile i-au căzut de la mâini.89 Doamne, Tu, Lumină ai venit în lume, ca tot cel ce crede în Tine să nu rămână în întuneric.90 Pentru aceea, cu iubire spunem așa:

Lumină preaminunată, înţelege strigarea mea! Graiurile mele ascultă-le, Doamne!91

Lumină preaputernică, cu pace, aşa mă voi culca şi voi adormi, că Tu, îndeosebi întru nădejde m-ai aşezat,92

Lumină preadulce, vor bineplăcea cuvintele gurii mele şi cugetul inimii mele înaintea Ta pururea; Doamne, Ajutorul meu şi Izbăvitorul meu,93

Lumină preaiubită, căile Tale, arată-mi şi cărările Tale mă învaţă,94

Lumină preaminunată, cercetează-mă şi mă cearcă; aprinde rărunchii şi inima mea,95

Lumină prealină, după mila Ta pomeneşte-mă, pentru bunătatea Ta,96

Lumină preamilostivă, pentru numele Tău, curăţeşte păcatul meu că mult este,97

Lumină preaîndurată, întru cele nevinovate mâinile mele aşază şi voi înconjura jertfelnicul Tău,98

Lumină preadulce, lege pune-mi mie în calea Ta şi mă îndreptează pe cărarea dreaptă, din pricina vrăjmaşilor mei,99

Lumină preacurată, în mâinile Tale îmi voi da duhul meu; izbăvitu-m-ai, Doamne, Dumnezeul adevărului,100

Lumina cea mai înainte de veci, multe ai făcut Tu, Dumnezeul meu, minunile Tale, şi nu este cine să se asemene gândurilor Tale,101

Sfântă, preadulce lumină lină, a sfintei slave a Tatălui ceresc, luminează sufletele noastre, ca să lăudăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Condac 7

Iisus a zis: Eu sunt Lumina lumii; cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.102 Atât cât sunt în lume, Lumină a lumii sunt.103 Cât aveţi Lumina, credeţi în Lumină, ca să fiţi fii ai Luminii.104 Eu, Lumină am venit în lume, ca tot cel ce crede în Mine să nu rămână întuneric.105 Căci Cuvântul este Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul, care vine în lume.106 Pentru aceea, și noi, cu buze nevrednice, Ție, Fiule al Dumnezeului Celui Preaînalt, Iisuse, Îți zicem: Aliluia!

Icos 7

Noaptea e pe sfârşite; ziua este aproape. Să lepădăm dar lucrurile întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii.107 De aceea, nu judecaţi ceva înainte de vreme, până ce nu va veni Domnul, Care va lumina cele ascunse ale întunericului şi va vădi sfaturile inimilor. Şi atunci fiecare va avea de la Dumnezeu laudă.108 Căci roada luminii e în orice bunătate, dreptate şi adevăr.109 Doamne, ajută-ne să zicem cu Tine Tatălui:

Lumină preaminunată, să nu depărtezi îndurările Tale de la mine, mila Ta şi adevărul Tău pururea să mă sprijinească,110

Lumină preaputernică, binevoieşte, ca să mă izbăvești; Doamne, spre ajutorul meu ia aminte,111

Lumină preadulce, să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!",112

Lumină preaiubită, miluieşte-mă; vindecă sufletul meu, că am greşit ţie,113

Lumină preaminunată, să se veselească Muntele Sionului, să se bucure fiicele lui Iuda pentru judecăţile Tale,114

Lumină prealină, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta,115

Lumină preamilostivă, de bunăvoie voi jertfi ţie; lăuda-voi numele Tău, că este bun, Doamne,116

Lumină preaîndurată, auzi-mă, că bună este mila Ta; după mulţimea îndurărilor Tale caută spre mine,117

Lumină preadulce, spre ajutorul meu ia aminte! Doamne, să-mi ajuţi mie grăbeşte-Te!118

Lumină preacurată, spre Tine am nădăjduit, să nu fiu ruşinat în veac,119

Lumina cea mai înainte de veci, fericit este omul cel ce nădăjduieşte întru Tine,120

Sfântă, preadulce lumină lină, a sfintei slave a Tatălui ceresc, luminează sufletele noastre, ca să lăudăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Condac 8

La început era Lumina şi Lumina era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Lumina. Aceasta era întru început la Dumnezeu. Toate prin Ea s-au făcut; şi fără Ea nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut. Cuvântul este Lumina cea adevărată care luminează peste toate.121 Mulţumim cu bucurie Tatălui celui ce ne-a învrednicit pe noi să luăm parte la moştenirea sfinţilor, întru lumină,122 și zicem cu bucurie: Aliluia!

Icos 8

Tot cel care lucrează adevărul vine la Lumină, ca să se arate faptele lui, că în Dumnezeu sunt săvârşite.123 Dar Lumina a venit în lume şi oamenii au iubit întunericul mai mult decât Lumina. Căci faptele lor erau rele.124 Doamne, trimite pe Ioan spre ajutor, ca să ne facem și noi asemenea lui, ca să mărturisim despre Lumină, despre Cuvântul Care S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr,125 zicând cu cutremur:

Lumină preaminunată, arată-ne nouă, mila Ta şi mântuirea Ta dă-ne-o nouă,126

Lumină preaputernică, pleacă, urechea Ta şi mă auzi, că sărac şi necăjit sunt eu,127

Lumină preadulce, miluieşte-mă, că spre Tine voi striga toată ziua,128

Lumină preaiubită, veseleşte sufletul robului Tău, că spre Tine, am ridicat sufletul meu,129

Lumină preaminunată, Doamne, Tu, Preaînalt ești în veac,130

Lumină prealină, cât s-au mărit lucrurile Tale, adânci cu totul sunt gândurile Tale!131

Lumină preamilostivă, mărturiile Tale s-au adeverit foarte. Casei Tale se cuvine sfinţenie, întru lungime de zile,132

Lumină preaîndurată, fericit este omul pe care îl vei certa, şi din legea Ta îl vei învăţa pe el,133

Lumină preadulce, când s-au înmulţit durerile mele în inima mea, mângâierile Tale au veselit sufletul meu,134

Lumină preacurată, Doamne, auzi rugăciunea mea, şi strigarea mea la Tine să ajungă!135

Lumina cea mai înainte de veci, Tu în veac rămâi şi pomenirea Ta din neam în neam,136

Sfântă, preadulce lumină lină, a sfintei slave a Tatălui ceresc, luminează sufletele noastre, ca să lăudăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Condac 9

Tu, Doamne, pe Faraon, regele Egiptului acestuia, cel ce avea multe, şi cel ce s-a înălţat cu semeţie nelegiuită şi cu limbă lăudăroasă, împreună cu oştirea lui cea trufaşă, în mare, înecaţi i-ai pierdut, cu lumina milii luminând pe neamul lui Israel.137 Tu pe Sanherib, cel ce cu nenumărate puteri s-a semeţit, regele cel crud al Asirienilor, cel ce cu sabia supunea tot pământul şi se ridica asupra sfintei Tale cetăţi, cu mândrie şi cu îndrăzneală blasfemii grăind, Doamne, l-ai înfrânt, luminat arătând neamurilor tăria ta cea multă;138 Tu pe Daniel, cel de învinuirile cele pline de pizmă, aruncat în groapă spre mâncare leilor, nevătămat l-ai scos la lumină.139 Pentru aceea, zicem așa: Aliluia!

Icos 9

Ochii Domnului de zece mii de ori sunt mai luminoşi decât soarele şi privesc la toate căile oamenilor şi văd toate părţile cele ascunse.140 El înalţă sufletul şi luminează ochii, dând vindecare, viaţă şi binecuvântare.141 Dăruiește-ne nouă, Doamne, strălucirea luminii celei veşnice şi oglinda fără pată a lucrării lui Dumnezeu şi chipul bunătăţii Tale142, căci ea este mai frumoasă decât soarele şi decât toată orânduirea stelelor143, ca să zicem așa:

Lumină preaminunată, dintru început Tu pământul l-ai întemeiat şi lucrul mâinilor Tale sunt cerurile,144

Lumină preaputernică, cât s-au mărit lucrurile Tale, toate cu înţelepciune le-ai făcut!145

Lumină preadulce, umplutu-s-a pământul de zidirea Ta,146

Lumină preaiubită, mântuieşte! O, Doamne, sporeşte!147

Lumină preaminunată, lege pune mie, calea îndreptărilor Tale şi o voi păzi pururea,148

Lumină prealină, adusu-mi-am aminte de judecăţile Tale cele din veac, şi m-am mângâiat,149

Lumină preamilostivă, partea mea ești, zis-am să păzesc legea Ta,150

Lumină preaîndurată, de mila Ta, este plin pământul; îndreptările Tale mă învaţă,151

Lumină preadulce, în veac nu voi uita îndreptările Tale, că într-însele m-ai viat,152

Lumină preacurată, aproape eşti Tu, şi toate poruncile Tale sunt adevărul,153

Lumina cea mai înainte de veci, dintru adâncuri am strigat către Tine; auzi glasul meu!154

Sfântă, preadulce lumină lină, a sfintei slave a Tatălui ceresc, luminează sufletele noastre, ca să lăudăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Condac 10

Tu, Doamne, ești Cel Care ai zidit pământul pentru veşnicie şi 1-ai umplut de dobitoace. Tu ești Cel Care trimite lumina şi merge şi o cheami pe ea, şi ea Te ascultă cu cutremur. Din pricina Ta stelele strălucesc la locul lor şi se veselesc.155 Tu pe Rafael l-ai trimis să ridice albeaţa lui Tobit, ca să vadă cu ochii săi lumina lui Dumnezeu şi să dea pe Sara, fiica lui Raguel, de soţie lui Tobie, fiul lui Tobit, legând pe Asmodeu, duhul cel rău; căci Tobie era menit s-o moştenească.156 Pentru aceasta, Ție Îți zicem: Aliluia!

Icos 10

Binecuvântat eşti Tu, Doamne Dumnezeul meu şi binecuvântat să fie numele Tău cel sfânt şi slăvit în veci! Să Te binecuvânteze pe Tine toate făpturile Tale în veci!157 Căci Tu ai zis: cei înţelepţi vor lumina ca strălucirea cerului şi cei care vor fi îndrumat pe mulţi pe calea dreptăţii vor fi ca stelele în vecii vecilor158 și vor avea parte de bucurie nesfârşită, de desfătare veşnică şi de lumină neînserată.159 Deschide-mi porţile cămării Tale de nuntă, Dumnezeul meu; nu-mi închide uşa luminii Tale, Hristoase al meu,160 ca să zic așa:

Lumină preaminunată, să ajungă cererea mea înaintea Ta; după cuvântul Tău mă izbăveşte,161

Lumină preaputernică, după judecata Ta mă viază,162

Lumină preadulce, fă bine celor buni şi celor drepţi cu inima;163

Lumină preaiubită, întoarce robia noastră, cum întorci pâraiele spre miazăzi,164

Lumină preaminunată, lăuda-Te-voi, cu toată inima mea, că ai auzit cuvintele gurii mele şi înaintea îngerilor Îţi voi cânta,165

Lumină prealină, cercetatu-m-ai şi m-ai cunoscut,166

Lumină preamilostivă, Tu le-ai cunoscut pe toate şi pe cele din urmă şi pe cele de demult;167

Lumină preaîndurată, Tu ai zidit rărunchii mei, Tu m-ai alcătuit în pântecele maicii mele,168

Lumină preadulce, cercetează-mă şi cunoaşte inima mea; încearcă-mă şi cunoaşte cărările mele,169

Lumină preacurată, ia aminte la glasul rugăciunii mele, când strig către Tine,170

Lumina cea mai înainte de veci, spre Tine am nădăjduit, să nu iei sufletul meu,171

Sfântă, preadulce lumină lină, a sfintei slave a Tatălui ceresc, luminează sufletele noastre, ca să lăudăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh Dumnezeu.

Condac 11

Străluceşte-ne şi acum ca odinioară şi luminează sufletele noastre, luminează ochii nostrii ca să Te vedem pe Tine, care ești lumina lumii172, bucuria, veselia, viaţa veşnică, desfătarea îngerilor, împărăţia cerurilor şi raiul, cununa drepţilor, Judecătorul şi împăratul; descoperă-Te cum ai spus şi arată-Te nouă173, ca să cântăm cu dragoste luminați de Sfântul Duh: Aliluia!

Icos 11

Cei ce L-au primit pe Dumnezeu prin faptele credinţei şi s-au făcut dumnezei născuţi prin Duhul Te văd pe Tine, Tatăl, Care locuieşte pururea în lumina neapropiată avându-L locuind în ei înşişi şi locuiesc ei înşişi în El, în Cel cu totul neapropiat; deveniți dumnezei prin înfiere vedem pe Dumnezeu Cel prin fire, pe Acel Dumnezeu pe care nimeni dintre noi nu L-a putut vedea vreodată şi nici nu poate să-L vadă peste tot, pe Acela care locuieşte în lumina de nesuportat iar lumina este fără asemănare, e întreagă de neexprimat. Mai bine zis e prezenţa Lui, în mod fiinţial, văzută în chip enipostatic ca lumină - această iubire este o lucrare a Duhului:174

Lumină preaminunată, Tu ești nădejdea mea, partea mea ești în pământul celor vii,175

Lumină preaputernică, scoate din temniţă sufletul meu, ca să laude numele Tău,176

Lumină preadulce, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu,177

Lumină preaiubită, pleacă cerurile şi Te pogoară, atinge-Te de munţi şi fă-i să fumege,178

Lumină preaminunată, să Te laude pe Tine toate lucrurile Tale şi cuvioşii Tăi să Te binecuvânteze,179

Lumină prealină, toată suflarea să laude pe Domnul!180

Lumină preamilostivă, cântăm cântare nouă, în adunarea celor cuvioşi Te laudăm Tine,181

Lumină preaîndurată, Tu ai zis şi s-au făcut, Tu ai poruncit şi s-au zidit,182

Lumină preadulce, doreşte şi se sfârşeşte sufletul meu după curţile Tale,183

Lumină preacurată, Doamne, Tu singur ești Cel Preaînalt peste tot pământul,184

Lumina cea mai înainte de veci, ajutorul meu, Cel ce a făcut cerul şi pământul,185

Sfântă, preadulce lumină lină, a sfintei slave a Tatălui ceresc, luminează sufletele noastre, ca să lăudăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh Dumnezeu.

Condac 12

Doamne, prin strălucirea luminii Tale şi prin arătarea ei, ai alungat toată întristarea, ne-ai răpit din lume şi unindu-Te cu noi în chip tainic, ne-ai reaşezat îndată în mod tainic în cer, acolo unde nu este întristare, nici suspin, nici lacrimi, nici şarpe care muşcă călcâiul; ne-ai arătat cărarea neobositoare şi ferită de păcate, dar neplăcută, strâmtă şi greu de umblat de către oameni, sau mai drept vorbind, de toţi neumblată şi ne umplem de bunătate, ne umplem de veselie, suntem covârşiți de veselie, de o fericire nespusă, văzând taine înfricoşătoare, văzând minuni străine, văzând cele ce ochiul omului nu le-a văzut, nici n-ar putea să le vadă, nici urechea să le audă, cele ce nu s-au suit la inima necredincioşilor.186 Pentru aceasta, cântăm cu iubire: Aliluia!

Icos 12

Iar acum, Hristoase, Dumnezeul nostru, păzeşte-ne nerăniți, acoperindu-ne cu lumina Ta, sălășluiește-ne pe noi în odihnă şi în lumină şi în bucuria de lumină, în Duhul Tău dumnezeiesc învăluindu-ne în lumina Ta, plină de slavă, umple-ne pe noi de desfătarea cerească cu care singuri îngerii se desfată şi sunt păstraţi nestricăcioşi, ca luminile de-al doilea prin împărtăşirea de cea dintâi, ca să zicem așa:187

Lumină preaminunată, să se bucure şi să se veselească de Tine toţi cei ce Te caută pe Tine,188

Lumină preaputernică, să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: Slăvit să fie Domnul!189

Lumină preadulce, vestesc toate laudele Tale în porţile fiicei Sionului,190

Lumină preaiubită, scoală-Te şi ia aminte spre judecata mea, Dumnezeul meu şi Domnul meu, spre pricina mea,191

Lumină preaminunată, sufletul meu să se bucure de Tine, să se veselească de mântuirea Ta,192

Lumină prealină, aproape ești de cei umiliţi la inimă şi pe cei smeriţi cu duhul îi vei mântui,193

Lumină preamilostivă, răsplăteşte celor ce se mândresc, cu prisosinţă,194

Lumină preaîndurată, slavă numelui Tău; închinaţi-vă Domnului în curtea cea sfântă a Lui,195

Lumină preadulce, Tu ești ajutorul şi apărătorul meu, în Tine a nădăjduit inima mea şi mi-ai ajutat,196

Lumină preacurată, toate căile Tale sunt milă şi adevăr pentru cei ce caută aşezământul Domnului şi mărturiile Lui,197

Lumina cea mai înainte de veci, bucura-ne-vom de mântuirea ta şi întru numele Dumnezeului nostru ne vom mări,198

Sfântă, preadulce lumină lină, a sfintei slave a Tatălui ceresc, luminează sufletele noastre, ca să lăudăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh Dumnezeu.

Condac 13

O, Cel pe Care nimeni dintre oameni nu L-a văzut vreodată, o, împărate al tuturor, Singurul Atotmilostiv, Îţi mulţumim din toată inima că nu ne-ai trecut cu vederea zăcând în întunericul de jos, ci ne-ai atins cu mâna Ta dumnezeiască, pe care văzând-o noi, ne-am ridicat îndată bucurându-ne, căci ai strălucit mai luminos ca soarele. Te căutăm cu osteneală şi cerem cu stăruinţă să strălucești sau să ni Te arăți mai limpede acolo sus şi ne desparte de lucrurile de jos şi ne uneşte în chip negrăit cu strălucirea Ta; arată-Te deodată întreg înăuntrul nostru, Lumină rotundă, senină şi dumnezeiască, fără formă, fără chip, într-o formă fără formă, făcându-Te văzut, ca şi noi, împreună cu îngerii, să grăim: Aliluia!199

Apoi se zice iarăși Icosul 1 şi Condacul 1.

După aceea se zice această rugăciune:

Rugăciune către Hristos Iisus Dumnezeu:

Doamne Dumnezeule, dă-ne nouă smerenie, dă-ne mână de ajutor şi curăţă murdăria sufletelor noastre şi dăruieşte-ne lacrimi de pocăinţă, lacrimi de dor, lacrimi de mântuire, lacrimi ce curăţă întunericul minţii noastre şi ne fac să strălucim de sus, pe noi care voim să Te vedem pe Tine, Lumina lumii, Lumina ochilor noștrii, ai ticăloșilor, ca prin noi să se arate minunată cunoştinţa Ta, Dumnezeul nostru şi înţelepciunea Ta cea înaltă să se arate şi mai mare; şi toţi să Te laude pe Tine, auzind, Hristoase al nostru, că vorbim în limbi noi prin harul Tău. Căci câţi vor păzi bine poruncile Tale, câţi vor lepăda lumea deşartă şi amăgitoare, câţi vor urî fără ură pe părinţi şi fraţi, socotindu-i ca străini, ca trecători în viaţa aceasta, câţi se vor goli de bogăţie şi de bani şi se vor feri de orice împătimire spre toate, câţi resping din suflet slava deşartă, laudele oamenilor, pentru slava de sus, câţi au tăiat voia lor în chip deplin şi s-au făcut ca nişte oi fără răutate faţă de păstor, câţi s-au făcut morţi cu trupul faţă de orice faptă rea, dar au asudat în ostenelile virtuţii lor şi trăind numai voii Cârmuitorului, s-au omorât prin ascultare, fiind făcuţi vii, iarăşi câţi de frica lui Dumnezeu şi prin gândul la moarte varsă lacrimi noaptea şi ziua şi cad cu mintea la picioarele Stăpânului, cerând mila şi iertarea greşelilor, aceştia dobândesc deprinderea binelui prin toată lucrarea celor bune şi plângând în fiecare zi şi „bătând la uşă" cu răbdare, îşi atrag mila Ta, iar cel ce s-a făcut părtaş de Duhul Sfânt, fiind răpit de lumina Lui, e ridicat deasupra tuturor patimilor, nemaifiind vătămat de apropierea lor.200 Amin.


Acatistul Sf. Ghelasie de la Frăsinei

Condacul 1

Citirea cărților tale e purtătoare de Lumină și veselește sufletele celor bine credincioși și amintirea sfintelor tale cuvinte sfințește simțirile și dăruiește tămăduiri. Pentru aceasta, după datorie, cu dragoste, te cinstim pe tine și cu bucurie îți cântăm:

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Ghelasie, mare propovăduitor al isihasmului carpatin!

Icosul 1

Cu adunarea îngerilor și soborul Frăsineiului, ca celui ce te-ai nevoit, ducând viața ca o jertfă neîntinată lui Hristos, plină de dumnezeiescul dor, îți aducem laudă, o, Sfinte Părinte Cuvioase Ghelasie:

Bucură-te, iconarul Iubirii Dumnezeiești,

Bucură-te, văzătorule de Dumnezeu,

Bucură-te, poetul întunericului luminos al harului!

Bucură-te, floarea isihasmului atonit românesc,

Bucură-te, de Dumnezeu liniştite,

Bucură-te, iubitorule de rugăciune,

Bucură-te, misticule al mânăstirii Frăsinei,

Bucură-te, că te oprești în gest iconic,

Bucură-te, postitorule rugător,

Bucură-te, că ai uimit pe toți cu asprimea duhovnicească,

Bucură-te, că acum te rogi pentru noi,

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Ghelasie, mare propovăduitor al isihasmului carpatin!

Condacul al 2-lea


Din tinerețile tale ai avut râvnă pentru Hristos, curățind trupul tău și sufletul tău cu aspre nevoințe, tânjind după viața călugărească, mărturisind chemarea pe care o aveai de la Dumnezeu, Căruia I te rugai cu osârdie, cântând neîncetat: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Văzând Domnul ostenelile tale și dragostea pentru Stăpânul, a rânduit din iubirea Sa nețărmurită să întâlnești pe Cuviosul Arsenie, care te va și călugări, devenindu-ți părinte duhovnicesc, de la care ai învățat străvechea tradiție monahală carpatină - mistica iconică pe care, primind-o ca pe un talant, ai înmulțit-o prin propovăduire, dăruind nouă comoară duhovnicească pe care să o descoperim în țarina sufletelor noastre, pentru aceasta cântăm ție:

Bucură-te, urmaș al avvei Arsenie,

Bucură-te, următorul îngerilor, asemănarea Sfinților și alesul lui Dumnezeu,

Bucură-te, susținătorul integralității omului, trup și suflet,

Bucură-te, propovăduitorul armoniei dintre spiritualități,

Bucură-te, propovăduitorul evidențierii spiritualității creștine,

Bucură-te, terapeutică sufletului,

Bucură-te, terapeutică corpului,

Bucură-te, trimisul lui Dumnezeu,

Bucură-te, mireasma Chipului Monahicesc,

Bucură-te, întruparea libertății creștine,

Bucură-te, pildă ostenelilor călugărești,

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Ghelasie, mare propovăduitor al isihasmului carpatin!

Condacul al 3-lea

Rămas fără părintele tău duhovnicesc, prigonit de cei fărădelege, ai stat o vreme ascuns în munți, apoi te-ai întors pe meleagurile natale, așteptând cu postiri și privegheri să intri în obștea Frăsineiului, lucru care s-a și întâmplat, învățând aici să sculptezi, să zugrăvești icoane, toate închinându-le lui Hristos prin rugăciune, lucrând cu frică mântuirea sufletului în cântare de: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Iubirea ta cea mare de Dumnezeu s-a văzut în iubirea ta de oameni și de toate făpturile lumii și așa te-ai înnoit continuu în Duh, pregătindu-te să fii un adevărat Părinte, fidel monahismului carpatin românesc, la care vor alerga toți cei care vor voi sfat de taină și iubitorii de duhovnicie, pentru care cu bucurie cântăm către tine unele ca acestea:

Bucură-te, îndreptătorul credinței,

Bucură-te, că mintea păgânilor tu o creștinezi,

Bucură-te, că și tu ai lucrat strălucirea credinței,

Bucură-te, că luminezi pe cei din întunericul deznădejdii,

Bucură-te, cel ce primești cu blândețe pe cei greșiți,

Bucură-te, învățătorul Tradiției Bisericii,

Bucură-te, că dezvălui Tainele cele ascunse ale credinței,

Bucură-te, că ai întors la Hristos pe mulți rătăciți și lepădați de credință,

Bucură-te, că ai sculptat racla Sf. Ghelasie de la Râmeţ,

Bucură-te, Duhovnicie carpatină,

Bucură-te, Ritual al Dialogului Rugăciunii Iconice,

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Ghelasie, mare propovăduitor al isihasmului carpatin!

Condacul al 4-lea

Cu avânt tineresc, în Mănăstirea Frăsineiului ai intrat, consacrându-te Lucrării Călugărești, din tinerețe dorită de tine, părinte, astfel că pe Hristos din adâncul tău L-ai proslăvit, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Repede urcând pe Cărarea de Taină, Golgota de suflet și trup, pe crucea iubirii de Dumnezeu ce întretaie două hotare, Chipul creat și ArheChipul Divin, prinos de jertfă te-ai adus, pentru care îți cântăm așa:

Bucură-te, că stai Față în Față cu DIVINUL,

Bucură-te, că Taina SUPORTULUI DIVIN, Nașterea permanentă din DIVINITATE ție s-a descoperit201,

Bucură-te, că te-ai îmbrăcat cu UNIREA în Răspuns de FILIAȚIE,202

Bucură-te, ACTUALIZARE de MEMORIAL de NAȘTERE,203

Bucură-te, Tainică CENTRARE de DESCHIDERE-Adâncire,204

Bucură-te, Gest de ÎNCHINARE-CHIPUL FIULUI,205

Bucură-te, NEMIȘCARE,

Bucură-te, LEGARE-OPRIRE-HOTAR, duhovnicie creștină,206

Bucură-te, ODIHNĂ Duhovnicească,207

Bucură-te, NEMIȘCARE ÎNCHINATĂ,208

Bucură-te, ICOANĂ a ODIHNEI Lui HRISTOS,209

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Ghelasie, mare propovăduitor al isihasmului carpatin!

Condacul al 5-lea

Nu a trecut mult și fiind hirotonit preot, te-ai arătat un slujitor devotat al Altarului, săvârșind cu mare trăire Sf. Liturghie și Sf. Spovedanie, ajungând prin darul lui Dumnezeu cunoscător cu duhul și dezlegător cu rugăciunea al neputințelor, necăutând la fața omului, învățându-i pe toți să cânte: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Luptându-te cu propriile patimi și cu urmele păcatului din suflet și din trup, nu ai neglijat propovăduirea cuvântului, învățând pe toți calea postului și a iubirii de Dumnezeu, povățuind pe toți ucenicii cu dangătul de clopot al descoperirilor dumnezeiești pe cărările raiului, pentru care cântăm ție așa:

Bucură-te, Mistică Ființială dincolo de Energii,

Bucură-te, restabilirea vorbirii de Rai,

Bucură-te, Purificarea de adaosurile păcătoase depuse în subconştientul căderii atât la nivel de suflet cât și la cel de Corp-Energii,

Bucură-te, Icoană a chipului Divin,

Bucură-te, Liturghisire îngerească,

Bucură-te, Chip de Om, oglindit în Chipul Dumnezeiesc,

Bucură-te, Taină de Iubire,

Bucură-te, Dialog de Altar,

Bucură-te, Gest de Închinăciune,

Bucură-te, Respirație a Persoanei-Formei-Chipului210,

Bucură-te, aducător de Sănătate Mistică,

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Ghelasie, mare propovăduitor al isihasmului carpatin!

Condacul al 6-lea

Vrând să arăți tuturor bogăția Bisericii noastre, te-ai apucat să scrii, mărturisind pe Hristos Dumnezeu împreună cu Tatăl și cu Duhul, propovăduind tuturor iubitorilor de isihie Tainele Cuvântului Cel mai înainte de toate, aducându-ne pe toți în cântarea de Aliluia!

Icosul al 6-lea

Descoperirile Tainelor lui Iisus le-ai zugrăvit în cuvinte noi, de Dumnezeu insuflate Părinte, ca toți cei învățați și cei neînvățați să audă în intimitatea chiliei lor glasul Arhanghelului în trâmbița lui Dumnezeu - învierea lui Hristos, lumină lină aducând tuturor celor înviforați pe marea vieții, pentru aceasta cu laude te cinstim așa:

Bucură-te, al bolnavilor de tot felul ajutător,

Bucură-te, învăpăiatule de Dumnezeiescul dor,

Bucură-te, iconicule,

Bucură-te, Ființă-Duh,

Bucură-te, Spirit,

Bucură-te, Limbaj Fiinţial Creat în vorbire de Divin,

Bucură-te, dăruitor de Sănătate Sufletească,

Bucură-te, dăruitor de Sănătate Trupească,

Bucură-te, Chip de Dumnezeu în Creaţie,

Bucură-te, Rostire de Iubirea lui Hristos,211

Bucură-te, Inimă-Iubire Chip de Însăși Iubirea Lui,212

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Ghelasie, mare propovăduitor al isihasmului carpatin!

Condacul al 7-lea

Făclie de Lumină duhovnicească în pământul strămoșesc ai fost, că ai luminat pe cei orbiți de neștiință sau de necredință, învățându-ne pe toți să cântăm: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Mărturisit-ai cu mare îndrăzneală numele lui Hristos înaintea tuturor, prin scrierile tale, Părinte, învățăturile Bisericii arătând, căci primind lumina nu ai ascuns-o sub obroc, ci prin propovăduirea adevărului, pe mulți i-ai întors la credință, pentru care te rugăm, primește această cântare:

Bucură-te, Urmaș al Duhului Pustnicului Neofit,

Bucură-te, Chip de Liturghie,

Bucură-te, un Anume CUVÂNT-IUBIRE,

Bucură-te, CHIP în Veșnicie,213

Bucură-te, că ai urcat în DUMNEZEU,

Bucură-te, că ai urmat CALEA Isihiei,214

Bucură-te, că te-ai făcut Prescură,215

Bucură-te, că stai mereu în ÎNCHINARE și CUVÂNT de TAINĂ AUZI,

Bucură-te, că ȘOAPTA IUBIRII DUMNEZEIEȘTI ai auzit,

Bucură-te, că în CHIP de ICOANĂ te-ai ÎMBRĂCAT,216

Bucură-te, ÎNCHINARE, RITUAL de ICONARE,

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Ghelasie, mare propovăduitor al isihasmului carpatin!

Condacul al 8-lea

Vrând să aduci alinare celor suferinzi, ai înmulțit talantul dat ție de Bunul Dumnezeu, descoperind celor doritori tămăduirile ISIHIEI, întorcându-i pe aceștia la hrana cea dintâi a protopărinților și la cântarea de Aliluia!

Icosul al 8-lea

Poporul credincios cel bonav, citind rețetele isihaste de tine lăsate, prin care ai îndreptat greșelile alimentare ale celor neputincioși, abaterile de la credința cea dreaptă ale sufletelor, cu umilință strigă către tine:

Bucură-te, Preotul-Medic al lui Hristos,

Bucură-te, că « golul » de DIVIN, originea bolilor ai arătat,217

Bucură-te, ghid terapeutic creștin,

Bucură-te, creștinarea psihanalizei și a medicinei păgâne,

Bucură-te, că RITUALUL DOSPIRII ai reamintit,218

Bucură-te, că Pâinea Harică ne-ai învățat să facem,

Bucură-te, că REHRĂNIREA VIE ai recomandat,219

Bucură-te, că VIUL HARIC din Aliment ai arătat,220

Bucură-te, că « repere » Psihoterapeutice ne-ai lăsat,

Bucură-te, că Scheletul Fiinţial, Memorialul de Suflet și energetic ai explicat,221

Bucură-te, că Supramemorialul DIVIN ai mărturisit,222

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Ghelasie, mare propovăduitor al isihasmului carpatin!

Condacul al 9-lea

Mărturisitorii de Hristos, fii tăi duhovnicești, sunt martorii nevoințelor tale, Sfinte Părinte; pentru aceasta, daruri de laudă și mulțumire cu netăcute glasuri lui Dumnezeu înalță, strigându-I: Aliluia!

Icosul al 9-lea

În mijlocul mănăstirii stând, ca un pustnic petreceai, hrănindu-te cu ierburi și cu fructe, astfel că Iubitorul de oameni a văzut nevoințele tale și ți-a descoperit din Tainele Începutului Creației, pentru aceasta cântăm cu smerenie:

Bucură-te, că ai văzut tainele Raiului cel dintâi,

Bucură-te, că ai redescoperit Taina Chipului de FIU,223

Bucură-te, INSPIRARE de MEMORIAL DIVIN,224

Bucură-te, Conștiință, taina filiației, Chip de OM,

Bucură-te, Asemănarea Chipului lui Dumnezeu,

Bucură-te, Iubire de Dumnezeu, învăpăiată,

Bucură-te, Vorbire cu Dumnezeu Cel în Treime lăudat,

Bucură-te, Frumusețe, DARUL Unui Sfânt,225

Bucură-te, PURTĂTORUL Unei CRUCI,226

Bucură-te, suspin de Părinți pământești în Destin de a lor Mântuire,227

Bucură-te, REÎMPĂCARE a Corpului cu SUFLETUL,228

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Ghelasie, mare propovăduitor al isihasmului carpatin!

Condacul al 10-lea

Povățuit în Taină de Duhul Cel Preasfânt ai cules ca o albină polenul razelor Treimii din scrierile anticilor și îndreptând greșelile lor, miere duhovnicească ne-ai dăruit nouă ca să ne îndulcim de harul cel neapus al Cuvântului, cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Te-ai revărsat în Gest de Închinare, părinte sfințite, în Chipul Divin te-ai îmbrăcat ca și cu o haină, Conștiința Ființială Integrală ai curățit în Focul cel Dumnezeiesc, pentru aceasta cântăm ție așa:

Bucură-te, că în Biserica Inimii tale pe Hristos Iisus ai chemat,

Bucură-te, că Potirul Liturghiei Sale Pământești în Inima ta ai cerut,

Bucură-te, că de Euharistia Lui Cerească te-ai împărtășit,

Bucură-te, că din Prezența Lui Icoană Interioară ai făcut,

Bucură-te, că lui Hristos cu Gestul Dragostei Transcendentale te-ai Închinat,

Bucură-te, că Biserica Pământească cu Biserica Cerească, prin Biserica din tine ai Unit,229

Bucură-te, Întrupare a Unui Anume Cuvânt al CUVÂNTULUI,230

Bucură-te, Întrupare a Unei Memorii a Gândirii Sale,231

Bucură-te, Conștiință a Unei Anume Iubiri a Lui,232

Bucură-te, că Sufletul tău Ritualul Iubirii Absolute ai făcut,233

Bucură-te, că din Duhul tău Potirul Euharistiei Hristice ai făcut,234

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Ghelasie, mare propovăduitor al isihasmului carpatin!

Condacul al 11-lea

Rugăciunea ICONICĂ ai dăruit nouă, Sfinte Părinte Ghelasie, pravila Pustnicului Neofit, următor acestuia făcându-te, învățându-ne pe toți GESTUL ICONIC, pentru aceasta cântăm cu tine: Aliluia!

Icosul al 11-lea

La Hotarul de Taină Oprindu-te, Taina Dialogului între Forme Fiinţiale ai descoperit, Gest de Închinare ai făcut - Ritual de răspuns propriu față de Divin, câștigând Chipul Sfântului Duh - comoara din Inimă, harul chipului Iconic, pentru care strigăm ție:235

Bucură-te, că Mintea în Inimă la « Cina cea de Taină » ai coborât,236

Bucură-te, că Sufletul tău Ritualul Dragostei-Memoriei Sfântului Duh ai făcut,237

Bucură-te, că Mintea în Iubirea Transcendentală de Suflet ai odihnit,238

Bucură-te, Inimă Umplută de Icoana-Prezența CUVÂNTULUI,239

Bucură-te, Suflet care nu tace, ci cântă Întâlnirea reală cu Iisus,240

Bucură-te, că Asculți Vorbirea Dumnezeirii Însăși,241

Bucură-te, că în Viața Lui Dumnezeu Însuși Odihnă Ființei tale ai găsit,242

Bucură-te, că în Odihna Iubirii Lui Nesfârșite te-ai lăsat,243

Bucură-te, că de Vederea Prezenței Lui Hristos te-ai Uimit,244

Bucură-te, că de Întâlnirea cu El te-ai Bucurat,245

Bucură-te, că în tine pe Sfântul Duh, Absoluta Lumină, El a Coborât,246

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Ghelasie, mare propovăduitor al isihasmului carpatin!

Condacul al 12-lea

Zălog din înțelepciunea ta cea duhovnicească, voind să dai neamului nostru creștinesc, Chipul de Filiație, OPRIREA ICONICĂ alungătoare de agitație ai reamintit nouă, Sfinte Părinte Ghelasie, prin care UNITATEA Personală, DIALOGUL cu DUMNEZEU se reface, în cântarea de Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântând blândețile și nevoințele tale, Sfinte Părinte, de rugăciune purtătorule, toți te lăudăm, ca pe un mare avva al nostru și cu umilință și bucurie venim la tine ca să mijloceşti pentru noi către Fiul lui Dumnezeu, rugându-L ca pururea în viața aceasta și după moartea noastră să nu se îndepărteze Duhul Lui cel Sfânt de la noi, cei ce ne rugăm ție așa:

Bucură-te, Minte făcută Rugăciune Cuvântătoare,247

Bucură-te, Simțire făcută pocăință-Rugăciune simțitoare,248

Bucură-te, Suflet, Vorbire-Împărtășire directă cu Iisus,249

Bucură-te, că Ochiul Ființei tale Privește în Ochiul Logos Hristos,250

Bucură-te, că în Ochiul Lui te-ai Întâlnit cu Dumnezeu la Față,251

Bucură-te, Inimă - Cântare Dumnezeiască,252

Bucură-te, Minte Unită cu Duhul Sufletului în Inimă,253

Bucură-te, Minte în Cântarea Numelui Iisus,254

Bucură-te, că ai gustat din Duhul și din Vorbirea Veșnică,255

Bucură-te, că în Icoană, Taina Inimii de Dumnezeu ai descoperit,256

Bucură-te, că ai deschis Ușa Ființei tale Celui ce bate cu Așteptare Transcendentală,257

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Ghelasie, mare propovăduitor al isihasmului carpatin!

Condacul al 13-lea

(acest condac se zice de trei ori)

O, Preacuvioase Părinte Ghelasie, NUME Sfânt de Avva, de Monah și de Pustnic, Om Pământesc și Om Ceresc, Părintele Sănătății de Suflet și Corp-Energii, și noi la tine alergăm, ajutător în boli și nevoi să ne fii și Rugător către Domnul HRISTOS - DOCTORUL Sufletelor și al Trupurilor noastre, ca și noi să Cântăm: Aliluia!

Apoi se zice iarăși Icosul 1 şi Condacul 1.

După aceea se zice această:

RUGĂCIUNE

O, Preacuvioase Părinte Ghelasie, cel ce te-ai îmbrăcat în CHIP de ICOANĂ, săvârșind ÎNCHINARE, ajută-ne și pe noi, doritorii de ISIHIA cea mai presus de minte, CUVÂNT de TAINĂ să AUZIM, ȘOAPTA IUBIRII DUMNEZEIEȘTI, ziua și noaptea să ne ÎNCHINĂM, să mulțumim și să cântăm TAINA LITURGHIEI, DUMNEZEIASCA PÂINE-HRISTOS să o primim, la ALTAR ca niște Prescuri lui Hristos să ne aducem, în care DUMNEZEU să se COBOARE, la CER să ne URCĂM. Prin Mâinile tale HARUL coboară, CHIPUL FIINȚIAL de TAINĂ să VEDEM258, din SÂNGELE MÂNTUITOR să ne ÎMPĂRTĂȘIM259, pe IISUS să-L primim „dincolo” de toate, în ÎMPĂRTĂȘIRE-ÎNTÂLNIRE, și cu FIINȚA și cu HARUL, ICOANĂ peste FIRE.260

Ne Închinăm Ție, DOAMNE, și cu Brațele Chipului nostru Ființial îndrăznim să ne atingem de marginea HAINEI-HARULUI Tău; O, DOAMNE, pentru rugăciunile Cuviosului Tău, adună-ne pe noi Fericiți la MASA CINEI celei de TAINĂ!261


Apoi se face otpustul.



Akathist Hymn to the Holy Spirit

Kontakion 1

O, Heavenly King, Holy Spirit, One before the ages, You Who sanctify all beings, both visible and invisible, glorious Lord, One of the Holy Trinity, in Whom every knee shall bow: those heavenly, those earthly and those underneath; because of this, as those who are enlightened by the Holy Baptism in Your name, the Father’s and the Son’s, the Thrice-holy. Although being unworthy, we dare to bring You this song of praise; and You, as He Who sanctifies and fulfills everything, our Comforter, hearken to the voice of the prayer of Thy servants and do not depart Your grace from us, because we always cry to You from the bottom of our souls: Come, O Heavenly King, Comforter, and dwell in us and cleanse us from every impurity and save our souls, Gracious One!

Oikos 1

Archangels and Angels, Virtues and Powers, Dominions and Principalities, standing before the throne of glory of the Holy Trinity, cannot herald the treasure of Your perfections. The many-eyed Cherubims and the Seraphims, those with six wings, covering their faces with fear and love, in You, O Joyful Light, talk to one another: Holy, Holy, Holy Lord of Sabaoth, for "who is so great a God as our God? Thou art the God that doest wonders"262. And being thankful and remembering, following the doxology of those in heaven with fear, faith and love, bowing our knees, we call You, O Most Holy Spirit, You, the One Who mysteriously identifies with us and still remains different, so we say such things as these:


Come, O Most Holy Spirit, The true Light, Whose glory is full of greatness,

Come, O Most Holy Spirit, the eternal Life and life-giving,

Come, O Most Holy Spirit, the hidden Mystery, Who art everywhere,

Come, O Most Holy Spirit, Treasure impossible to name, Who cleanse us from every stain,

Come, O Most Holy Spirit, ineffable Person, by Whom we confess Jesus Christ Son of God,

Come, O Most Holy Spirit, Person incomprehensible, Who pray for us with sighs too deep for words,

Come, O Heavenly King, Comforter, and dwell in us and cleanse us from every impurity, and save our souls, Gracious One!

Kontakion 2

Speaking with the Lord and seeing the valley full of dry bones, Ezekiel has spoken: Thus saith the Lord God; Come from the four winds, O breath, and breathe upon these slain, that they may live. So I prophesied as he commanded me, and the breath came into them, and they lived, and stood up upon their feet, an exceeding great army. Then he said unto me, Son of man, these bones are the whole house of Israel.263 So with fear and love, in deep wonder, we praise the Trinity, the Existing One, Father, Son and Holy Spirit, One God, and call upon Thee, Holy Spirit: O King, burn the thorns of the multitude of our sins with the fire of Thy divinity, thus letting us sing to God with pure heart: Alleluia!

Oikos 2

Seeking to understand the incomprehensible, Moses, the great among the prophets, said to the Father through Thee: I beseech Thee, shew me Thy glory! I hanker to know You, to see You as You are. But Father said to him: I will put thee in a clift of the rock, and will cover thee with my hand while I pass by, thou canst not see my face: for there shall no man see me, and live.264 But to us, although being unworthy, the Father condescended to show Him in the image of His only-begotten Son, Who has sent Thou from the Father as cloven tongues like as of fire, at Pentecost, Thee, Who do not have image inward another divine Person but reveal Yourself in those deified, to sanctify us and through us the entire creation; for this, thanksgiving we say such things:

Come, O Most Holy Spirit, O God, sanctify us, the creation of the Holy Trinity, for Thy holy Name,

Come, O Most Holy Spirit, the Joy before ever of the Father and the Son,

Come, O Most Holy Spirit, Who own existence only from the Father and show the humility of the Son and rise His judgment,

Come, O Most Holy Spirit, Who proceed only from the Father, and Who affirm the Son,

Come, O Most Holy Spirit, Who proceed from the Father towards the Son, and shine from the Son to the Father,

Come, O Most Holy Spirit, Who are the Father's joy for the Son and the Son's joy for the Father265,

Come, O Heavenly King, Comforter, and dwell in us and cleanse us from every impurity, and save our souls, Gracious One!

Kontakion 3

With Thy untold power, together with the Son and the Father, You keep all, administer them all, give life to all of them, rejoice them all. O the One in three suns, maker of all things, Holy Trinity, You measured the sky with your right hand, and the earth with the palm of your hand and through the Holy Spirit You support and revive all beings and call them all by their names. O Spirit the Most Holy, Who accomplish through the Son what the Father wants, there is no one that can hide from the strength of Your eyesight. On account of these, humbly obeying, together with all the Powers above and underneath, we sing to You: Alleluia!

Oikos 3

Having all creation serving the Holy Trinity, You reveal everywhere the signs of the Providence and of Your great perfections; Life flows through You; for this, cogitating, we see over all creatures the unseen works of Yours and the forever sanctifying power and the Godhead; for this, with wonder and joy, we call You, the Good Spirit of Holy Trinity's grace, Who guide us, and say like these:

Come, O Most Holy Spirit, You who survey everything, even the depths of God,

Come, O Most Holy Spirit, through Whom God reveals His secrets,

Come, O Most Holy Spirit, Who search the hearts and know the whole movements of thoughts,

Come, O Most Holy Spirit, Which moved upon the face of the waters, at the beginning, when darkness was upon the face of the deep,266

Come, O Most Holy Spirit, He Who saith unto the churches; To him that overcometh will I give to eat of the tree of life, which is in the midst of the paradise of God,267

Come, O Most Holy Spirit, He Who saith unto the churches; He that overcometh shall not be hurt of the second death,268

Come, O Heavenly King, Comforter, and dwell in us and cleanse us from every impurity, and save our souls, Gracious One!

Kontakion 4

Having inside the stormy heresy which ruined souls, the third Judah, fool Macedonius, followed by Maratoniu the deacon, estranged from You, denying Your being One of the Trinity; and although we confess the Hypostasis of the Father, another of the Son and another of Thy, the Holy Spirit, we testify with our hearts and with our lips one Godhead in the Father and in the Son and in Thee Holy Spirit, equal power, consubstantial glory; enlightened with the thrice illuminating light of the Holy Baptism’s bath, we worship one God, singing to Thee, the Holy Spirit, and to the Father and to the Son: Alleluia!

Oikos 4

As the pastors and the teachers of the holy Church heard that Macedonius entered the speaking herd of Christ like a terrible beast with foreign spirit and took away the sheeps from the true and righteous confession of faith, You gathered them in a synod at Constantinople; they confessed Thee as God and not as created thing and, honoring Thee along with the Father and the Son, prayed with wonderful voice:

Come, O Most Holy Spirit, Who bring the Son's joy to the Father,

Come, O Most Holy Spirit, in Whose light the Son shines,

Come, O Most Holy Spirit, Who get the same uncreated energy from the Father as the Son, but in Your own way,

Come, O Most Holy Spirit, Who possess all the divine essence in Your own way,

Come, O Most Holy Spirit, Who confirm the Father and the Son,

Come, O Most Holy Spirit, The completely invisible, not portrayed and untouched,

Come, O Heavenly King, Comforter, and dwell in us and cleanse us from every impurity, and save our souls, Gracious One!

Kontakion 5

Thank You, for You, God over all, have united with my soul in an unmelted, unmutated and unchanged way and revealed Yourself as the whole in all for me, an ineffable and unspent Food that overflows on the lips of my soul and gush in the spring of my heart, Vestment that flashes and burns the demons, Purification that cleanses myself through imperishable and holy tears which You gift to those that Thou approach; for this, in Your presence and through You we sing to God: Alleluia!

Oikos 5

We thank You for turning Yourself out in light without evening and in Sun that never sets, for there is no place to hide Thou Who fill all with Your glory. For You never hid from anyone but we are the ones who always hide from You, unwilling to come to You. For where would You hide Yourself, The One Who has no place to rest? Or why would You hide Yourself, You, the One Who never turns back from someone, nor turn anyone back? For this, bowing our knees, we call You:

Come, O Most Holy Spirit, You Who are both bursting fire and refreshing water,

Come, O Most Holy Spirit, The One Who burns and sweetens and makes corruption disappear,

Come, O Most Holy Spirit, Who turn men into gods and darkness into light,

Come, O Most Holy Spirit, Who remove mortals from hell and make them imperishable,

Come, O Most Holy Spirit, Who pull darkness towards light and keep the night in Your fist,

Come, O Most Holy Spirit, Who envelop the heart in light and transform us entirely,

Come, O Heavenly King, Comforter, and dwell in us and cleanse us from every impurity, and save our souls, Gracious One!

Kontakion 6

So now dwell Thee, O Lord, in us, live and remain unseparated in us, Thy servants, until the end, O Good, so that we find ourselves in Thee, O Good, when leaving the world and beyond our exit and reign with Thee, God over all. Remain, Lord, and do not leave us alone, being and living in us, so that when our enemies come, those who hunt our souls, they flee altogether and have no power against us, seeing You, the most powerful of all, sitting inside the home of our humble souls, which sing with You: Alleluia!269

Oikos 6

Yes, Master, as You remembered us when we were in the world and in ignorance, and You chose us Yourself, separated us from the world and made us stand before Your glory; so now keep us safe sitting ever motionless inside Thy dwelling in us, so that we, the deads, constantly seeing You, be alive and say like these:

Come, O Most Holy Spirit, the endless Cheerfulness,

Come, O Most Holy Spirit, the Light without evening,

Come, O Most Holy Spirit, the true Expectation of all those who want to be redeemed;

Come, O Most Holy Spirit, the Waking up for those who lie,

Come, O Most Holy Spirit, the Resurrection of the dead,

Come, O Most Holy Spirit, the Almighty Who constantly make and change all only by Your will,270

Come, O Heavenly King, Comforter, and dwell in us and cleanse us from every impurity, and save our souls, Gracious One!

Kontakion 7

Wanting to show to the fallen human race the great love and mercy of our God, the One glorified in Trinity, when the fullness of the time was come, Father sent his begotten Son, Who, being born of the Virgin, placed Himself under the law, to redeem those under law; spending on earth as a man and ransoming us by His cross, He ascended into heaven, where, fulfilling the promise, He sent You, Spirit of the Most Holy, the One Who shares the fullness godhead in a personal, unique manner, to men's hypostases inside the Church, to us all, to be able to sing: Alleluia!

Oikos 7

Wonderful indeed new miracle You pointed out, Marvelous One among the highest, when after Your coming over the chosen disciples and apostles, You accompanied them to preach all over the world, to proclaim the great name of the Holy Trinity and bring the Gentiles to the obedience of faith. For this, marveled at the power of their words and work, those inspired by Thee, joyfully we speak:

Come, O Most Holy Spirit, The One Who unites with humans and makes them sons of God,

Come, O Most Holy Spirit, The One Who burns us with the Divine longing and hurts us without sword,

Come, O Most Holy Spirit, The One Who endures, suffers and rewards not immediately,

Come, O Most Holy Spirit, The One Who is beyond everything and sees what everybody does,

Come, O Most Holy Spirit, The One Who is far from us, but sees everyone’s facts,

Come, O Most Holy Spirit, Who give us patience not to be covered by sorrow271,

Come, O Heavenly King, Comforter, and dwell in us and cleanse us from every impurity, and save our souls, Gracious One!

Kontakion 8

Once, at Mamre, Abraham saw You foreign, wonderful, the True God; and after years, You, the most gracious and totally transcendent Spirit, clothed his successor, the Most Pure Virgin and Holy Mary, with the dazzling and unapproachable brightness of Thy holiness, making her the Mother of the Word of God, Empress of the Angels, for our salvation. For this, together with the Prophets and the Apostles, we sing to God through You, saying: Alleluia!272

Oikos 8

Entire art everywhere, Thou the Holy Spirit, for always caring for all creation is the Trinity, with the strength of His immeasurable power which made everything. So having Thyself for us, we, the poor, actually drinking, eating and dressing in You every moment, we delight in unspeakable goodness, enriching forever with Your glory, we pray to You:

Come, O Most Holy Spirit, The One Who always stays unmoved and moves Himself entirely every hour and comes to us who lie in hell,

Come, O Most Holy Spirit, The One Who is above all the heavens, Holy and Most Holy,

Come, O Most Holy Spirit, the most desired and incessantly whispered Name, although it is totally forbidden to us to speak what You are or how You are or what way You are,

Come, O Most Holy Spirit, the everlasting Joy, Consolation of my humble soul,

Come, O Most Holy Spirit, the unfading Crown, my Breath and my Life,

Come, O Most Holy Spirit, Life-maker, Who proceed from the Father, worshiped and glorified together with the Son and the Father273,

Come, O Heavenly King, Comforter, and dwell in us and cleanse us from every impurity, and save our souls, Gracious One!

Kontakion 9

All the creatures, up and down, unceasingly glorify God the Trinity One being, in You, The One Who scatter the storm of pagan gods; in heaven, some sing day and night: Holy, Holy, Holy; others put their crowns at the feet of the Godhead; and we, on earth, with all creation, being decorated by the face of Your glory, call Thee and also expect great and rich grace from Thee, because You are all the good, all the glory and all the delight and You deserve the glory together with the Father also with the Son, the One in essence and life-giving Holy Trinity, honored, known and adored by all faithful people and by Thee we sing to God: Alleluia!274

Oikos 9

The saints have You, the Light of the world, and spend in light and they are enlightened, because You have dwelt in their hearts, O tremendous mystery, impossible to be described in human words or written by the hand, for the glory and the praise of the One beyond any word; for this, we call You so:275

Come, O Most Holy Spirit, in Whom the Trinity finds His perfection,

Come, O Most Holy Spirit, Who make us shine like sons, Comforter, sent by the Son from the Father,

Come, O Most Holy Spirit, Who give us the son's sensitivity and help our weakness,

Come, O Most Holy Spirit, You bring the light of God within us and move us and grant us the Grace of the Holy Trinity,

Come, O Most Holy Spirit, You bring the divine energy into creation, Treasurer of good things, Who fulfill all,

Come, O Most Holy Spirit, Who make impossible impersonal relationships between people, through Whom we all pray to the Father,276

Come, O Heavenly King, Comforter, and dwell in us and cleanse us from every impurity, and save our souls, Gracious One!

Kontakion 10

Wanting to save the world, the Most Holy and Divine Trinity shown Himself at Jordan River: the Father witnessed from heaven of His beloved Son; the Son, in the likeness of men, received the baptism from a servant; and Thou, O God, the Most Holy Spirit, descended like a dove over The One Who was baptized. So in the name of One God, but in three faces: the Father, the Son and the Holy Spirit, we learned to baptize and call upon Thee on every Chrismation of every man that cometh into the world, singing: Alleluia!

Oikos 10

How would I describe, O Master, the view of the face of my Christ? How shall I say the view impossible to express of His beauty, revealed by Thee? How will comprehend the speech of my tongue the One Who is impossible to be included by the whole world? But, oh, high brightness light! Oh, motions of the fire! Oh, encircling of flames worked inside us, the very wicked, by Thee and Thy glory! And I know and I say that You are the Glory, the Most Holy Spirit of one essence and of one honor with the Word and with the Father, God over all! We worship Thee, we thank Thee and Thee call:277

Come, O Most Holy Spirit, Who help us to know those given to us by the good Lord,

Come, O Most Holy Spirit, the One Who shows us the love above all virtues,

Come, O Most Holy Spirit, Who overcome human wisdom and come powerfully,

Come, O Most Holy Spirit, the One Who says to the Churches: To the one who is victorious, I will give some of the hidden manna. I will also give that person a white stone with a new name written on it, known only to the one who receives it.278

Come, O Most Holy Spirit, the One Who says to the dead: Blessed are the dead who die in the Lord from now on, they will rest from their labor, for their deeds will follow them.279

Come, O Most Holy Spirit, the One Who says together with the bride: Come! And let him that heareth say, Come. And let him that is athirst come. And whosoever will, let him take the water of life freely,280

Come, O Heavenly King, Comforter, and dwell in us and cleanse us from every impurity, and save our souls, Gracious One!

Kontakion 11

All the authority in heaven and on earth has been given to our Saviour Who has taught us to obey in everything He had commanded us. Not wanting to leave us orphans, but wishing to be with us forever, He said: And surely I am with you always, to the very end of the ages. After that, ascending into heaven and being seated at the right hand of the Father, He received the Father's promise and send Thee, the Most Holy Spirit, the One Who comes personally but doesn't reveal His person at all. For these, through You we sing: Alleluia!

Oikos 11

Once, at the Last Supper, Saviour Jesus took bread in His sacred, pure and spotless hands and giving thanks He blessed and sanctified it, broke it and gave it to His holy disciples and Apostles, saying: ”Take, eat it: this is my Body”, then the same manner He also took the cup, when He had supped, saying, Drink ye all of it; this is my Blood of the new testament, which is shed for you and for many for the remission of sins, do this in remembrance of me,281 so He established the Mystery of the Eucharist. Because of that, we say like these:

Come, O Most Holy Spirit, through Whom priests serve the liturgy,

Come, O Most Holy Spirit, by Whom we remember our Lord and God and Savior Jesus Christ,

Come, O Most Holy Spirit, through Whom He surrenders like a lamb to the slaughter,

Come, O Most Holy Spirit, by Whom He is silent as a sheep before its shearers, so He does not open his mouth,

Come, O Most Holy Spirit, by Whom the priests kill the lamb of God, the One Who takes away the sin of the world, for the salvation and the life of the world,

Come, O Most Holy Spirit, by Whom the priests of the Church gore the Lamb's side with a spear and blood and water come out immediately,

Come, O Heavenly King, Comforter, and dwell in us and cleanse us from every impurity, and save our souls, Gracious One!

Kontakion 12

Any song brought to You can not reflect the thanksgiving and doxology due to You, Who were from eternity and are and will be forever, having no begining nor end, the One Who is united forever with the Father and with the Son and together accounted, Life and Life-giver, Light and Light-giver, the Good and Source of goodness, by Whom the Father makes Himself known and the Son glorifies and everybody get to know Him, for that we worship the Holy Trinity through You, singing: Alleluia!282

Oikos 12

All the prophets and divine Apostles, together with the martyrs were crowned through You, amazing hearing, unusual sight. Thee, Who are the Light and Life and living Source, understood with the mind, good, righteous, sympathetic, sovereign, the cleaner of sins, God and deifying, fire from fire proceeding, eloquent, diligent, gift assigner, we call and pray You:

Come, O Most Holy Spirit, the Purple of the Great God, our King,

Come, O Most Holy Spirit, the crystalline and full of jewels Girdle,

Come, O Most Holy Spirit, the unapproachable Sandal,

Come, O Most Holy Spirit, the imperial Coat and the truly sovereign right hand,

Come, O Most Holy Spirit, the One that my villain soul always wished and wants, the One Who made Himself desire in me and made me want to sigh after You, the One Who is totally unapproachable,

Come, O Most Holy Spirit, the single One at the single one, because I am lonely as You see, You Who broke me up from all, You changed myself into a solitary on earth,

Come, O Heavenly King, Comforter, and dwell in us and cleanse us from every impurity, and save our souls, Gracious One!

Kontakion 13

(this kontakion should be said three times)

Oh, Heavenly Emperor, the good Comforter, the Spirit of Truth, Who proceed from the Father before the ages and forever rest in the Son, the Unbiased, the Source of the divine gifts, which You share by Your will, through Whom we, the unworthy humans, also were sanctified and chrismated in the day of our baptism, bring us the gift and the power from the height of Thy holy place so that, getting over all desires of the flesh, we live in honesty and purity till the end of our lives, always praising God through You and singing: Alleluia!283

Then say again Oikos 1 and Kontakion 1.

Then make the end.

Then say this prayer:

Prayer to the Holy Spirit:

O Heavenly King, Comforter, Who always are as Mystery over all and dwell in the chosen Faces in countless virtues and reveal Yourself and make Yourself a source of perpetual holiness, come and dwell deep within us and purify us, making us worthy of receiving the Holy Trinity; You, Who bestowed us gifts at the very time of our conception, and, as God, You know how it works and how appropriate it is for us, You, through Whom we have life and the growth of life, You, Who came across the holy disciples and Apostles in the third hour, come to us, O Good, and save our souls, guide us throughout the mystery of running towards Christ, open the spiritual sight and the understanding from above, for us to be able to bear spiritual fruits and to acquire the image from Thy outpouring, O Good, making ourselves homes for Christ, entirely in spiritual sweet odor.284


Acatistul Sf. Duh

Condacul 1:

Împărate ceresc și Duhule Sfinte, cel mai înainte de veci, Sfințitorule a toată făptura cea văzută și cea nevăzută, Dumnezeule cel slăvit din Sf. Treime, întru care se închină tot genunchiul: al celor cerești, al celor pământești și al celor de dedesubt; pentru aceasta și noi, ca cei ce suntem luminați cu sfântul Botez întru numele Tău și al Tatălui și al Fiului, cel întreit sfânt, deși nevrednici fiind, îndrăznim a-Ți aduce această cântare de laudă; iar Tu, ca Sfințitorul, Plinitorul tuturor și Mângâietorul nostru, ia aminte spre glasul rugăciunii robilor Tăi, și nu depărta harul Tău de la noi, pentru ca din adâncul sufletului pururea să strigăm Ție: Vino, Împărate ceresc, Mângâietorule, și Te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre!

Icosul 1:

Arhanghelii și îngerii, începătoriile și puterile, scaunele și domniile, stând înaintea scaunului slavei Sf. Treimi, nu pot vesti mărimea desăvârșirilor Tale. Heruvimii cei cu ochi mulți și serafimii cei cu câte șase aripi, acoperindu-și fețele, cu frică și cu dragoste, în Tine, Lumină lină, grăiesc unii către alții: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot, căci cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu eşti Dumnezeu, Care faci minuni!”.285 Iar noi, mulțumitori și aducători aminte, urmând doxologiei celor de sus, cu frică, cu credință și cu dragoste, plecând genunchii, Te chemăm pe Tine, Duhule cel Prea Sfânt, Cel Care Te identifici în chip tainic cu noi, rămânând totuși de neîmpărtășit286, și grăim unele ca acestea:

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Lumina cea adevărată, a Cărui slavă este plină de măreție,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Viața cea veșnică, de viață făcătorule,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Taina cea ascunsă, Care pretutindenea ești,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Comoară cu neputință de numit, Care ne curățești de toată întinăciunea,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Lucrule cu neputință de glăsuit, prin Care și noi mărturisim pe Iisus Hristos Fiu al lui Dumnezeu,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Persoană cu neputință de înțeles, Care Însuți Te rogi pentru noi cu suspine negrăite287,

Vino, Împărate ceresc, Mângâietorule, și Te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre!

Condacul al 2-lea:

Vorbind Iezechiel cu Domnul şi văzând oasele cele multe și uscate de pe fața pământului a grăit: „Aşa grăieşte Domnul Dumnezeu: Duhule, vino din cele patru vânturi şi suflă peste morţii aceştia şi vor învia!” – şi iată s-a făcut un vuiet şi o mişcare şi oasele au început să se apropie, fiecare os la încheietura sa, şi a intrat în ei duhul şi au înviat şi mulţime multă foarte de oameni s-au ridicat pe picioarele lor, casa lui Israel.288 Cu frică și cu dragoste minunându-ne, deci, lăudăm Treimea cea de o ființă, Tatăl, Fiul și Sf. Duh, Unul Dumnezeu şi Te chemăm pe Tine, Duhule Sfinte, o, Împărate, şi arde cu focul Dumnezeirii Tale spinii fărădelegilor noastre celor multe, ca să cântăm lui Dumnezeu cu inimă curată: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Înțelegerea cea neînțeleasă căutând să o înțeleagă, marele între prooroci Moise a zis prin Tine Tatălui: arată-mi mie fața Ta! Însuți cunoscut să Te văd pe Tine. Dar Tatăl a zis către dânsul: spatele Meu vei vedea, dar fața Mea nu se va arăta ție; că nu va vedea omul fața Mea și să fie viu. Dar nouă, deși nevrednici fiind, a binevoit a Se arăta Tatăl în fața Unuia-Născut Fiul Său, Care Te-a trimis pe Tine de la Tatăl în chip de limbi de foc la Cincizecime, pe Tine, Care nu ai chipul într-o altă Persoană dumnezeiască, ci Te arăți în persoanele îndumnezeite289, ca să ne sfințești pe noi și, prin noi, toată creația; pentru aceasta cu mulțumire grăim acestea:

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Dumnezeule, sfințește-ne pe noi, zidirea Treimii celei Sfinte, pentru numele Tău cel sfânt,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, bucuria dinainte de veci a Tatălui și a Fiului,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, care ai existența numai de la Tatăl și Care arăți smerenia Fiului și judecata Lui o ridici,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Care numai de la Tatăl purcezi și Care mărturisești pe Fiul,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, care purcezi de la Tatăl spre Fiul și strălucești din Fiul spre Tatăl,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, care ești bucuria Tatălui pentru Fiul și bucuria Fiului pentru Tatăl290,

Vino, Împărate ceresc, Mângâietorule, și Te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre!

Condacul al 3-lea:

Cu puterea cea nespusă a puterniciei Tale, împreună cu Fiul și cu Tatăl, toate le ții, toate le chiverniseşti, toate le înviezi și le faci a se bucura. O, Cel în trei sori a toate Făcătorule, Sfântă Treime, Tu ai măsurat cerul cu dreapta și pământul cu palma și prin Duhul porți și înviezi toată făptura, și toate pe nume le chemi. O, Duhule cel Sfânt, Care împlinești prin Fiul ceea ce dorește Tatăl291, nu este nimeni ce se poate tăinui de puternicia vederii Tale. Pentru aceasta, împreună cu toate puterile cele de sus și de jos, cu umilință căzând, cântăm Ție: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Având toată zidirea slujitoare Treimii celei Sfinte, pretutindenea dezvălui urmele Proniei și ale desăvârșirilor Tale celor neurmate, prin Tine Viața în toate se revarsă; pentru aceasta, cele nevăzute ale Tale și puterea cea pururea sfințitoare și Dumnezeirea, de pe făpturi cugetându-le le vedem; pentru care, cu mirare și cu bucurie, Te chemăm pe Tine, Duhul cel bun al harului Sf. Treimi, Cel ce ne îndrumi, și grăim unele ca acestea:

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Care toate le cercetezi, chiar și adâncurile lui Dumnezeu,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, prin Care Dumnezeu ne descoperă tainele Sale,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Care cercetezi inimile și cunoști toată mișcarea gândurilor,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Care la început, când întuneric era deasupra adâncului, Te purtai pe deasupra apelor,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel care zice Bisericilor: Celui ce va birui îi voi da să mănânce din pomul vieţii, care este în raiul lui Dumnezeu,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel care zice Bisericilor: Cel ce biruieşte nu va fi vătămat de moartea cea de-a doua,

Vino, Împărate ceresc, Mângâietorule, și Te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre!

Condacul al 4-lea:

Vifor având înăuntru eresul cel pierzător de suflete, al treilea Iuda, Macedonie nebunul, urmat de Maratoniu diaconul, străin de Tine, s-a lepădat a fi Tu unul din Sfânta Treime; iar noi, deși pe un Ipostas al Tatălui, altul al Fiului și altul al Tău, Duhule Sfinte, numim, însă o Dumnezeire în Tatăl și în Fiul și în Tine, Duhule Sfinte, deopotrivă puterea, de o ființă slava, cu inima și cu buzele mărturisim și, cu Lumina cea întreit luminătoare în baia sfântului Botez luminați fiind, Ție, Duhule Sfinte și Tatălui și Fiului, unui Dumnezeu ne închinăm, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Auzind păstorii și învățătorii sfintei Biserici pe Macedonie, ca o fiară cumplită intrând cu duh străin în turma cea cuvântătoare a lui Hristos, și răpind oile de la adevărata mărturisire a dreptslăvitoarei credințe, adunându-i Tu în sobor la Constantinopol, Te-au mărturisit pe Tine Dumnezeu, iar nu făptură creată; și deopotrivă cinstindu-Te pe Tine alături de Tatăl și de Fiul, cu glas minunat s-au rugat292:

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, care aduci Tatălui bucuria Fiului,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, în lumina Căruia Fiul strălucește,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, care primești de la Tatăl aceeași energie necreată ca și Fiul, dar în felul Tău propriu,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, care posezi toată ființa divină în felul Tău propriu,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt care confirmi293 pe Tatăl și pe Fiul,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel cu totul nevăzut, nearătat și nepipăit294,

Vino, Împărate ceresc, Mângâietorule, și Te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre!

Condacul al 5-lea:

Îți mulțumesc Ție, că Tu, Cel ce ești Dumnezeu peste toate, Te-ai făcut un duh cu mine în chip necontopit, nemutat și neschimbat, și mi Te-ai făcut totul în toate, Hrană negrăită și cu totul necheltuită, care Te reverși neîncetat pe buzele sufletului meu și țâșnești în izvorul inimii mele, Veșmânt care fulgeri și arzi pe demoni, Curățire care mă speli prin lacrimile nestricăcioase și sfinte pe care le dăruiești celor la care vii, pentru aceasta, în prezența Ta și prin Tine cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!295

Icosul al 5-lea:

Îți mulțumim că ni Te-ai făcut Lumină neînserată și Soare neapus, căci n-ai unde să Te ascunzi Tu, Cel ce umpli cu slava Ta toate. Căci nicicând nu Te-ai ascuns de cineva, ci noi suntem cei ce ne ascundem pururea de Tine, nevrând să venim la Tine. Căci unde Te-ai ascunde Tu, Cel ce n-ai nicăieri un loc al odihnei Tale? Sau de ce Te-ai ascunde Tu, Care nicicând nu Te întorci de la cineva, nici nu întorci înapoi pe cineva? Pentru aceasta, plecând genunchii, Te chemăm așa296:

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel ce ești și foc țâșnitor și apă răcoritoare,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel ce și arzi și îndulcești și faci să dispară stricăciunea,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel ce faci pe oameni dumnezei și întunericul îl faci lumină,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel ce scoți din iad și îi faci pe muritori nestricăcioși,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel ce tragi întunericul spre lumină și ții în pumn noaptea,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel ce învălui inima în lumină și ne prefaci întregi297,

Vino, Împărate ceresc, Mângâietorule, și Te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre!

Condacul al 6-lea:

Sălășluiește-Te deci acum, Stăpâne, întru noi, locuiește și rămâi nedespărțit și neseparat până la sfârșit întru noi, robii Tăi, Bunule, ca la ieșirea noastră din lume și după această ieșire și noi să ne găsim întru Tine, Bunule, și să împărățim împreună cu Tine, Dumnezeule Cel peste toate. Rămâi, Stăpâne, și nu ne lăsa singuri, ca atunci când vin vrăjmașii noștri, cei ce caută pururea sufletele noastre, și Te găsesc rămânând întru noi, să fugă cu totul și să n-aibă nici o putere împotriva noastră, văzându-Te pe Tine, Cel mai puternic decât toți, șezând înăuntrul caselor smeritelor noastre suflete, care cântă cu Tine: Aliluia!298

Icosul al 6-lea:

Da, Stăpâne, cum Ți-ai adus aminte de noi când eram în lume și, fiind noi în neștiință, Tu Însuți ne-ai ales, ne-ai despărțit de lume și ne-ai făcut să stăm înaintea slavei Tale, așa și acum, păzește-ne stând pururea și nemișcat înăuntrul locuirii Tale în noi, ca văzându-Te necontenit noi, morții, să fim vii299 și să zicem unele ca acestea:

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Veselia cea nesfârșită,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Lumina cea neînserată,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Așteptarea cea adevărată a tuturor celor ce vor să se mântuiască,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Scularea celor ce zac,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Învierea celor morți,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel Puternic Care pururea pe toate le faci, le prefaci și le schimbi numai prin voia Ta,300

Vino, Împărate ceresc, Mângâietorule, și Te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre!

Condacul al 7-lea:

Vrând a se arăta mărimea dragostei și a milostivirii Dumnezeului nostru, Cel slăvit în Treime, celei către neamul omenesc cel căzut, când s-a plinit vremea, a trimis Dumnezeu Tatăl pe Cel Unul-Născut Fiul Său, care, născându-Se din Fecioară, S-a supus Legii, pentru ca pe cei de sub Lege să-i răscumpere; Care, petrecând pe pământ ca un om și răscumpărându-ne pe noi prin crucea Sa, S-a înălțat la cer, de unde, împlinind făgăduința, Te-a trimis nouă pe Tine, Duhul cel Prea Sfânt, Cel ce împărtășești ipostasurilor omenești în Biserică plinătatea dumnezeirii într-un chip unic, personal301, ca să cântăm toți: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Minunată în adevăr și nouă minune ai arătat, Minunatule întru cele înalte, când după venirea Ta peste aleșii ucenici și apostoli, i-ai însoțit pe ei la propovăduire în toată lumea, ca să vestească numele cel mare al Prea Sfintei Treimi, și să aducă toate neamurile la ascultarea credinței. Pentru aceasta, minunându-ne de puterea și lucrarea cuvintelor lor, celor insuflate de Tine, cu bucurie grăim:

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel ce Te unești cu oamenii și îi faci fii ai lui Dumnezeu,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel ce ne arzi cu dorul cel Dumnezeiesc și ne rănești fără sabie,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel ce înduri, suporți și nu răsplătești de îndată,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel ce ești în afară a toate și vezi cele făcute de toate,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel ce ești departe de noi, dar vezi faptele fiecăruia,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel ce ne dai răbdare ca necazul să nu ne acopere302,

Vino, Împărate ceresc, Mângâietorule, și Te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre!

Condacul al 8-lea:

Străin și minunat, odinioară, la stejarul Mamvri, Te-a văzut Avraam pe Tine, Adevăratul Dumnezeu, iar mai apoi pe urmașa, Preacurata Fecioara Maria, Tu, o, Duhule Preabun și Neajuns, din care izvorăște toată sfințenia, ai înveșmântat-o cu strălucirea orbitoare și neapropiată a sfințeniei Tale, făcând-o Maică a lui Dumnezeu-Cuvântul, Împărăteasă a Îngerilor, spre mântuirea oamenilor. Pentru aceasta, împreună cu Proorocii și cu Apostolii cântăm lui Dumnezeu întru Tine, grăind: Aliluia!303

Icosul al 8-lea:

Cu totul pretutindenea ești, Duhule Sfinte, căci totdeauna purtătoare de grijă pentru toată zidirea este Treimea, cu tăria nemăsuratei puterii Sale, cu bogăția cea atotlucrătoare304. Deci avându-Te pe Tine noi, săracii, mâncându-Te și bându-Te și îmbrăcându-ne în fiece clipă întru Tine, să ne desfătăm în bunătăți negrăite, îmbogățindu-ne pururea de slava Ta305, ne rugăm Ție:

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel ce pururea rămâi nemișcat și în fiecare ceas te miști întreg și vii la noi, cei care zăcem în iad,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel ce ești mai presus de toate cerurile, și Sfânt ești și Preasfânt,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Numele cel mult dorit și murmurat neîncetat, deși a fi grăit de noi ce anume ești sau a fi cunoscut ce fel sau cum ești ne este cu totul neîngăduit,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Bucuria cea veșnică, Mângâierea smeritului meu suflet,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cununa cea neveștejită, Răsuflarea și Viața mea,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, de viață făcătorule, Care de la Tatăl purcezi, Cela ce împreună cu Tatăl și cu Fiul ești închinat și mărit306,

Vino, Împărate ceresc, Mângâietorule, și Te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre!

Condacul al 9-lea:

Toată firea, sus și jos, neîncetat întru Tine, Cel ce risipești viforul zeilor păgâni, slăvește Treimea cea de o ființă Dumnezeu: în cer, unii cântă zi și noapte: Sfânt, Sfânt, Sfânt, iar alții cununile lor le pun la picioarele Dumnezeirii, iar noi, pe pământ, împreună cu toată făptura, ca cei împodobiți cu chipul slavei Tale, pe Tine Te chemăm și de la Tine așteptăm mare și bogat har, pentru că Tu ești tot binele, toată slava și toată desfătarea și Ție se cuvine slava, împreună și Tatălui și Fiului, sfintei, cele de o ființă și de viață făcătoarei Treimi, cinstită, cunoscută, închinată și adorată de toți credincioșii și prin Tine cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!307

Icosul al 9-lea:

Sfinții Te au pe Tine, Lumina întregii lumi, și petrec în lumină și sunt luminați, căci Te-ai sălășluit în inimile lor, o, taină cutremurătoare, pe care cuvântul nu poate nicicum să o exprime, nici mâna să o scrie, spre lauda și slava Celui mai presus de laudă, a Celui mai presus de cuvânt, pentru aceasta Te chemăm pe Tine așa308:

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, în Care Treimea își găsește desăvârșirea,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Care ne faci să strălucim ca niște fii, Mângâietorule, trimis de Fiul de la Tatăl,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Care ne dăruiești sensibilitatea filială și vii în ajutor slăbiciunii noastre,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Care aduci lumina lui Dumnezeu în noi și miști și ne dăruiești Harul,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Care introduci în creație energia divină, Vistierul bunătăților, Care toate le plinești,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Care faci imposibilă o relație impersonală între oameni și prin Care toți ne rugăm Tatălui,309

Vino, Împărate ceresc, Mângâietorule, și Te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre!

Condacul al 10-lea:

Vrând să mântuiască lumea, la râul Iordanului S-a arătat Preasfânta și Dumnezeiasca Treime: Tatăl în glas din cer mărturisind pe Fiul cel iubit; Fiul în chip omenesc primind Botezul de la rob; și Tu, Dumnezeule și Duhule cel Prea Sfânt, pogorându-Te în chip de porumbel peste Cel ce Se boteza. Deci întru numele unui Dumnezeu, însă în trei Fețe: a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, botezând, ne-am învățat a Te chema pe Tine la Mirungerea a tot omului ce vine în lume, cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Cum voi descrie, Stăpâne, vederea feței Hristosului meu? Cum voi spune vederea cu neputință de exprimat a frumuseții Sale, dezvăluită de Tine? Cum pe Cel pe care lumea nu-L cuprinde, Îl va cuprinde grăirea limbii? Dar, o, înaltă strălucire a luminii! O, mișcări ale focului! O, încercuiri ale flăcării lucrate întru noi, preaticăloșii, de slava Ta și de Tine! Iar slavă știu și spun că ești Tu, Duhule Cel Prea Sfânt, de-o fire și de-o cinstire cu Cuvântul, Singur de-o fire, de-o slavă și de-o ființă cu Tatăl și cu Tine, Duhule Sfinte, Dumnezeule a toate! Ție ne închinăm, Ție îți mulțumim și pe Tine Te chemăm310:

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel care ne ajuți să cunoaștem cele dăruite nouă de Bunul Dumnezeu,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel care ne arăți nouă iubirea cea mai presus de toate virtuțile,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel care biruiești înțelepciunea omenească și vii cu putere,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel care zici Bisericilor: Biruitorului îi voi da din mana cea ascunsă şi-i voi da lui o pietricică albă şi pe pietricică scrie un nume nou, pe care nimeni nu-l ştie, decât primitorul,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel care zici morţilor: Fericiţi cei morţi, cei ce acum mor întru Domnul! Da, grăieşte Duhul, odihnească-se de ostenelile lor, căci faptele lor vin cu ei,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel care zici cu mireasa: Vino. Şi cel ce aude să zică: Vino. Şi cel însetat să vină, cel ce doreşte să ia în dar apa vieţii311,

Vino, Împărate ceresc, Mângâietorule, și Te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre!


Condacul al 11-lea:

Dându-I-se toată puterea în cer și pe pământ, ne-a învățat să păzim toate câte ne-a poruncit nouă și vrând Mântuitorul nostru să nu ne lase pe noi orfani, ci să fie pururea cu noi, a zis: „iată, Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului”312, și, înălţându-Se prin dreapta lui Dumnezeu şi primind de la Tatăl făgăduinţa, Te-a revărsat313 pe Tine, Duhule cel Prea Sfânt, Care în venirea Ta personală nu-Ți arăți deloc persoana314, pentru aceasta prin Tine cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

La Cina cea de Taină, odinioară, Mântuitorul Iisus, luând pâine şi binecuvântând, a frânt şi, dând ucenicilor, a zis: „Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu”315, apoi, luând paharul şi mulţumind, le-a dat, zicând: „Beţi dintru acesta toţi, că acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor”316, „aceasta să faceţi spre pomenirea Mea”317, instituind Sfânta Taină a Euharistiei, pentru aceea zicem unele ca acestea:

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, prin Care preoții liturghisesc,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, prin Care pomenim pe Domnul și Dumnezeul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, prin Care Acesta ca un miel spre junghiere Se aduce,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, prin Care Acesta ca o oaie fără de glas împotriva celui ce o tunde nu Își deschide gura Sa,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, prin Care Se junghie Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii, pentru viața și pentru mântuirea lumii,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, prin Care preoții Bisericii cu sulița coasta Lui, a Mielului, împung și, îndată iese Sânge și apă,

Vino, Împărate ceresc, Mângâietorule, și Te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre!

Condacul al 12-lea:

Toată cântarea ce se aduce Ție nu poate a-Ți aduce mulțumirea și doxologia cuvenită Ție, Care erai din veac și ești și vei fi, nici început având și nici sfârșit, Care pururea cu Tatăl și cu Fiul ești unit și împreună socotit, Viață și de viață făcător, Lumină și de lumină dătător, Binele însuși și Izvor de bunătate, prin Care Tatăl Se face cunoscut și Fiul Se preaslăvește, și de toți Se știe, pentru aceasta închinare prin Tine aducem Sfintei Treimi, cântând: Aliluia!318

Icosul al 12-lea:

Prin Tine, toți proorocii și dumnezeieștii Apostoli, împreună cu mucenicii s-au încununat, uimitoare auzire, neobișnuită priveliște. Pe Tine, Care ești Lumină și Viață și Izvor viu, înțeles cu mintea, bun, drept, înțelegător, stăpânitor, curățitor de păcate, Dumnezeu și îndumnezeitor, foc din foc purcezător, grăitor, lucrător, împărțitor de daruri, Te chemăm și ne rugăm așa319:

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Purpura marelui Dumnezeu și Împăratului nostru,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cingătoarea cea cristalină și plină de pietre prețioase,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Sandala cea neapropiată,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Haină imperială și Mâna dreaptă cea cu adevărat suverană,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel pe care L-a dorit și-L dorește ticălosul meu suflet, Cel ce Tu Însuți Te-ai făcut dorință întru mine și m-ai făcut să Te doresc pe Tine, Cel cu totul neapropiat,

Vino, Duhule cel Prea Sfânt, Cel singur la cel singur, pentru că singur sunt, precum vezi, Cel ce m-ai despărțit de toate și m-ai făcut singur pe pământ320,

Vino, Împărate ceresc, Mângâietorule, și Te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre!

Condacul al 13-lea:

(acest condac se zice de trei ori)

O, Împărate ceresc, preabunule Mângâietorule, Duhule al adevărului, Cel ce din Tatăl mai înainte de veci purcezi și întru Fiul pururea Te odihnești, nepărtinitorule, Izvor al darurilor celor dumnezeiești, pe care le împarți precum voiești, prin care și noi, nevrednicii, ne-am sfințit și ne-am uns în ziua botezului nostru, adu-ne nouă darul și puterea din înălțimea sfântului Tău locaș, ca toate poftele trupești călcându-le, să viețuim întru bună cinstire și curăție, până la sfârșitul vieții noastre, pururea lăudând prin Tine pe Dumnezeu și cântând: Aliluia!321


Apoi se zice iarăși Icosul 1 şi Condacul 1.

Apoi se face otpustul.

După aceea se zice această rugăciune:

Rugăciune către Sf. Duh :

Împărate ceresc, Mângâietorule, Cel ce ești întotdeauna ca Taină peste toate, Cel ce în Chipurile cele alese în nenumărate virtuți Te sălășluiești și Te descoperi și Te faci izvor de necontenită sfințenie, vino și Te sălășluiește în adâncul nostru și-l curățește pe el, făcându-l vrednic de primirea Sf. Treimi, Tu, Care la zămislirea noastră Însuți ai revărsat dar, pe care Tu ca Dumnezeu îl știi cât ne este de potrivit și lucrător, Tu, prin Care avem viață și creșterea vieții, Tu, Care la ceasul al treilea ai venit peste sfinții ucenici și apostoli, vino și la noi, Bunule, și mântuiește sufletele noastre, povățuiește-ne în Taina alergării spre Hristos, deschide vederea de Duh și priceperea de sus, ca să dăm rod mult și să ne agonisim chip de revărsarea Ta, Bunule, făcându-ne casă lui Hristos întru miros de bună mireasmă duhovnicească.322





Acatistul Sf. Arhangheli

Condacul 1

Pe îngerul Treimii, pe dătătorul de curaj, pe conducătorul purtătorilor de lumină, pe Mihail, cel dintâi dintre îngerii păzitori323, să-l lăudăm noi toți, iubitorii de Dumnezeu, care ne acoperim cu aripile lui și din nevoile cele de multe feluri ne izbăvim, grăind: Bucură-te, Sfinte Arhanghele Mihail, Voievod al oştirilor cereşti!

Icosul 1

Arhanghele Mihaile, tu pe Iacov în luptă l-ai întărit, şi pe noi ajută-ne să alungăm teama, protejează-ne, arată-ne drumul, adu-ne nouă virtuţile, ca să zicem aşa:

Bucură-te, Mihail, cine este ca Dumnezeu ?

Bucură-te, Mihail, arhanghelul cel dârz,

Bucură-te, Mihail, purtătorul de sabie înfricoşătoare,

Bucură-te, Mihail, care ai ţinut în ordine pe îngeri,

Bucură-te, Mihail, care ai oprit pe mulţi de la cădere,

Bucură-te, Mihail, care zici : să stăm cu frică înaintea Domnului,

Bucură-te, Mihail, care ai apărat Cartea Vieţii,

Bucură-te, Mihail, primitorule al Supraluminii dumnezeieşti,

Bucură-te, Mihail, oglindirea fidelă a supragândirii divine,

Bucură-te, Mihail, cela care o vede, o primeşte şi o reproduce fără prefacere,

Bucură-te, Mihail, prin care Dumnezeu vorbeşte,

Bucură-te, Sfinte Arhanghele Mihail, Voievod al oştirilor cereşti!

Condacul al 2-lea

Proorocului Daniel i-ai arătat taina cea străină, naşterea cea din fecioară a Mântuitorului, lui Zaharia celui sfințit i-ai vestit, o, Gavriile, nașterea dumnezeiescului Înaintemergător, dă şi celor care-şi doresc să aibă copii, prunci sănătoşi, ca să cânte cu tine lui Dumnezeu : Aliluia!

Icosul al 2-lea

Anei și lui Ioachim bunele vestiri de bucurie le-ai adus, învierea lui Hristos ai binevestit femeilor, zicând lor «nu plângeți», sfinte arhanghele; ajută-ne să înmulţim talantul dat nouă de Cuvântul şi să cântăm aşa :

Bucură-te, Gavriil, arhanghelul bucuriei,

Bucură-te, Gavriil, care ai văzut dinainte semnele căderii îngerilor,

Bucură-te, Gavriil, care ai tâlcuit numele de înger : închinare Domnului,

Bucură-te, Gavriil, care ai numit pe Dumnezeu deplinul absolut,

Bucură-te, Gavriil, care ai mărturisit pe Fiul, singurul Care poate trece hotarul transcendental,

Bucură-te, Gavriil, care ai mărturisit pe Fiul, singurul din Care iese Lumina divină,

Bucură-te, Gavriil, care ai mărturisit chipul de fiu - taina identităţii lumii,

Bucură-te, Gavriil, care ai arătat chipul Fiului - chipul de Fiinţă divină totodată chip de fiinţă creată,

Bucură-te, Gavriil, care ai vestit pe Fiul peste Care Însuşi Tatăl a pecetluit absoluta Sa sărutare,

Bucură-te, Gavriil, care ai învăţat : În Dumnezeire, totul este iubirea Tatălui pentru Fiul în totodată purcederea-purtarea Duhului Sfânt,

Bucură-te, Gavriil, care rememorezi în viaţă asemănarea Divinului revărsat în creaţie,

Bucură-te, Sfinte Arhanghele Gavriil, bucuria de a dărui!

Condacul al 3-lea

Sfinte Arhanghele Rafail, mai marele tămăduitorilor, călăuzitorul celor pe drum, păzitorul celor căsătoriţi, alungă duhul cel necurat de la noi, din casele noastre, vindecă-ne, îndrumă-ne, ca să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Oarecând, pe dreptul Tobit l-ai vindecat, pe Sara lui Tobie ai arătat; pe tine, Sf. Arhanghele, te rugăm: descoperă tinerilor şi celor care vor să se căsătorească taina iubirii, menirea fiecăruia, alungă blestemul sau vrăjile, de sunt legaţi, ca să cântăm așa:

Bucură-te, Rafail, vindecare de la Dumnezeu,

Bucură-te, Israfel, Dumnezeu vindecă,

Bucură-te, Rafail, care zici : Să aşteptăm venirea Domnului,

Bucură-te, Israfel, care ne povăţuieşti îndrumarea Lui, să facem ce ne este dăruit,

Bucură-te, Rafail, care ne îndemni să nu ne grăbim ca să nu greşim,

Bucură-te, Israfel, vindecător al celor bolnavi,

Bucură-te, Rafail, călăuzitor tainic al celor care călătoresc,

Bucură-te, Israfel, ocrotitor al celor căsătoriţi,

Bucură-te, Rafail, care ai îndrumat şi ocrotit pe dreptul Tobie,

Bucură-te, Israfel, mai marele tămăduitorilor, călăuzitorul celor pribegi şi paznicul cununiilor,

Bucură-te, Rafail, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule,

Bucură-te, Sfinte Arhanghele Rafail, unul din cei şapte sfinţi îngeri, care ridică rugăciunile sfinţilor şi le înalţă înaintea slavei Celui Sfânt!324

Condacul al 4-lea

Pe Noe - despre potopul care avea să urmeze l-ai avertizat, pe profetul Ezdra - să înţeleagă profeţiile l-ai ajutat, Sf. Arhanghele Uriel, adu-ne şi nouă înţelepciunea cea de sus, ca să cântăm așa: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Repede ajutător în cutremure, inundaţii, incendii, uragane, tornade, dezastre naturale şi orice alte calamităţi, fereşte-ne, noi pe tine te chemăm:

Bucură-te, Uriel, Lumina lui Dumnezeu,

Bucură-te, Suriil, Focul lui Dumnezeu,

Bucură-te, Sariil, îngerul care duci pedeapsa lui Dumnezeu,

Bucură-te, Muriil, purtătorul mâniei divine,

Bucură-te, Uriil, care ne ocroteşti pe noi,

Bucură-te, Suriil, care ne îndemni la rugăciune,

Bucură-te, Sariil, care ne îndemni la post,

Bucură-te, Muriil, care ne îndemni la smerenie,

Bucură-te, Uriil, care ne îndemni la milostenie,

Bucură-te, Suriil, care ne îndemni la pocăinţă,

Bucură-te, Sariil, care ne îndemni la mărturisire sinceră,

Bucură-te, Sfinte Arhanghele Uriel, descoperă-ne nouă Lumina necreată!

Condacul al 5-lea

Stai la altar, având cădelniţă de aur, şi cu tămâie multă, aduci rugăciunile tuturor sfinţilor, pe altarul de aur dinaintea tronului ceresc325, Sf. Arhanghele Selafiel, pentru aceasta lui Dumnezeu cântăm: Aliluia!


Icosul al 5-lea

Tu iei cădelniţa şi o umpli din focul altarului şi arunci pe pământ şi se pornesc tunete şi glasuri şi fulgere şi cutremur326, tu l-ai întărit pe Ezra în deznădăjduirea lui; din patimi slobozeşte-ne, ca să zicem:

Bucură-te, Selafiil, Porunca lui Dumnezeu,

Bucură-te, Salatiil, Vestitorul lui Dumnezeu,

Bucură-te, Serafiil, Rugăciunea către Dumnezeu,

Bucură-te, Selatiil, care mijloceşti înaintea lui Dumnezeu,

Bucură-te, Sarachiil, care te rogi cu smerenie pentru oameni,

Bucură-te, Saraqail, rugăciunea noastră,

Bucură-te, Zarachiil, îngerul cu chipul blând,

Bucură-te, Zerachiil, îngerul cu privirea plecată în jos, către noi,

Bucură-te, Zahariil, îngerul cu mâinile la piept, în chip de rugăciune,

Bucură-te, Selafiil, căpetenie de oştire de îngeri misionari şi de ajutor degrab’,

Bucură-te, Salatiil, care intervii pentru noi în pericole iminente,

Bucură-te, Sfinte Arhanghele Selafiil, Porunca Dumnezeului Celui Viu!

Condacul al 6-lea

Sfinte Arhanghele Iehudiel, tu încoronezi pe cei ce muncesc cinstit şi le dai răsplata, dăruieşte celor care cer, loc de muncă potrivit lor, ca toţi să-L slăvim pe Dumnezeu pururea, cântând : Aliluia!

Icosul al 6-lea

Arhanghel al Milei, Dreptăţii, Bunăstării şi Slavei Divine, gata spre slujire, ocrotitor al binefăcătorilor, care pedepseşti păcatele cu gândul, cu vorba şi cu fapta şi ajuţi pe cei care cârmuiesc cu dreptate, ţie zicem:

Bucură-te, Iehudiil, Mărirea lui Dumnezeu,

Bucură-te, Iegudiil, Lauda lui Dumnezeu,

Bucură-te, Gudiil, Slăvirea lui Dumnezeu,

Bucură-te, Iehudiil, Rugăciunea de mărire,

Bucură-te, Iegudiil, Rugăciunea de preaslăvire,

Bucură-te, Gudiil, care încununezi pe biruitorii păcatului,

Bucură-te, Iehudiil, care biciueşti şi pedepseşti pe cei îndărătnici,

Bucură-te, Iegudiil, înţelept slujitor al lui Dumnezeu,

Bucură-te, Gudiil, care ne întăreşti pe noi,

Bucură-te, Iehudiil, care ne înveţi pe noi a aduce laude lui Dumnezeu,

Bucură-te, Iegudiil, Rugăciunea veacului ce va să vină,

Bucură-te, Sfinte Arhanghele Iehudiil, purtătorule al laudelor mucenicilor!

Condacul al 7-lea

Odinioară, cu Avraam la stejarul Mamvri ai vorbit, Binecuvântare de la Dumnezeu aducându-i: Iată, la anul pe vremea asta am să vin iar pe la tine şi Sarra, femeia ta, va avea un fiu327, iar pe Sarah ai certat-o328, pentru zece drepţi pogorământ pentru Sodoma ai făcut329, Sf. Arhanghele Varahiil; şi nouă milostiviri de la Dumnezeu adu-ne, ca să strigăm Lui: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Ȋnger al Vieţii, al Veseliei, patron al ierarhiilor, bun şi iubitor eşti, preţuieşti onoarea, morala şi respectul, mijloceşti naşterea de prunci, de aceea zicem aşa:

Bucură-te, Varahiil, Binecuvântare de la Dumnezeu,

Bucură-te, Barahiel, care ne aduci nouă darurile lui Dumnezeu,

Bucură-te, Varahiel, care ne aduci nouă mângâierile Lui,

Bucură-te, Varahiil, dărnicia lui Dumnezeu,

Bucură-te, Barahiel, milostenia Lui către noi,

Bucură-te, Varahiel, semn al darului,

Bucură-te, Varahiil, care te-ai învrednicit de Darul Binecuvântării,

Bucură-te, Barahiel, trandafirul alb al Treimii Celei de o fiinţă şi nedespărţite,

Bucură-te, Varahiel, mijlocitor al facerilor de bine,

Bucură-te, Varahiil, preaputernic voievod ceresc,

Bucură-te, Barahiel, care stai aproape de Tronul Preasfintei Treimi,

Bucură-te, Sfinte Arhanghele Varahiil, care aduci binecuvântări dumnezeieşti!

Condacul al 8-lea

Arhanghel al justiției, echităţii, armoniei, pe tine te rugăm Raguel, Veghetorule330, care ai păzit cuvântul Domnului şi nu ai tăgăduit numele Lui331, fă dreptate celor năpăstuiţi, ca să cântăm lui Dumnezeu : Aliluia!

Icosul al 8-lea

Pe Enoh, odinioară, la cer l-ai însoţit, căci a plăcut Enoh lui Dumnezeu şi apoi nu s-a mai aflat, pentru că l-a mutat Dumnezeu;332 şi lui i-ai arătat curgerea de foc333; şi pe noi ne călăuzeşte către locaşurile pregătite nouă de Iisus în Ȋmpărăţia Tatălui334.

Bucură-te, Raguil, Prietenul lui Dumnezeu,

Bucură-te, Raziil, Tainele lui Dumnezeu,

Bucură-te, Raguil, armonia îngerilor,

Bucură-te, Raziil, ordinea îngerilor,

Bucură-te, Raguil, care ajuţi pe cei neluaţi în seamă,

Bucură-te, Raziil, sprijinitorul celor rău trataţi,

Bucură-te, Raguil, că pe aceştia îi faci puternici şi respectaţi,

Bucură-te, Raziil, entuziasmul îngeresc,

Bucură-te, Raguil, prietenie cerească,

Bucură-te, Raziil, cel care ajuţi în conflicte,

Bucură-te, Raguil, apărătorul celor defavorizaţi,

Bucură-te, Sfinte Raguil, Arhanghelul Dreptăţii şi Nepărtinirii !

Condacul al 9-lea

Descoperitor al celor ce vor să fie, pe Hristos lui Baruch ai propovăduit: pe pământ S-a arătat şi cu oamenii împreună a locuit335, cerurile i-ai arătat, Legile Divine i-ai explicat, Sf. Arhanghele Ieremiel. Pentru aceasta, lui Dumnezeu cu tine zicem: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Tu, care ajuţi pe toţi la reamintirea vieţii fiecăruia, ajută-ne şi pe noi să ne spovedim curat ca să luăm de la Hristos iertare şi să ne îndreptăm, emoţia iubirii să dobândim, zicând:

Bucură-te, Ieremiil, Ȋndurarea lui Dumnezeu,

Bucură-te, Ieramiil, Ȋnălţarea lui Dumnezeu,

Bucură-te, Ieremiel, Milostivirea lui Dumnezeu,

Bucură-te, Ramiel, îngerul viziunilor profetice,

Bucură-te, Remiel, care ajuţi la recapitularea vieţii fiecăruia,

Bucură-te, Ieremiil, care clarifici profeţiile,

Bucură-te, Ieramiil, care ajuţi întru schimbare,

Bucură-te, Ramiel, care ne ajuţi să înţelegem corect,

Bucură-te, Remiel, care ne călăuzeşti viitorul,

Bucură-te, Ieremiil, care ajuţi cugetarea,

Bucură-te, Ieramiil, care inspiri decizia,

Bucură-te, Sfinte Arhanghele Ieremiil, Iertarea lui Dumnezeu!

Condacul al 10-lea

Tu, Sf. Arhanghele Anail, i-ai descoperit lui Zaharia: un candelabru cu totul de aur, cu şapte candele, iar deasupra candelabrului un vas cu untdelemn din care pornesc şapte ţevi către cele şapte candele; iar alături, doi măslini, unul de-a dreapta vasului cu untdelemn şi altul de-a stânga336; mijloceşte pentru noi ca să vedem Lumina, să dobândim cunoaşterea de sus, ca împreună cu tine să cântam lui Dumnezeu : Aliluia!

Icosul al 10-lea

După cum pe Enoh l-ai însoţit, şi nouă adu-ne răbdarea, liniştea, calmul şi tăcerea cea din rugăciune, pe Iisus chemând, prieteni dăruieşte-ne nouă, hrană sănătoasă ne descoperă, spre iluminare soleşte-ne.

Bucură-te, Anail, Harul lui Dumnezeu,

Bucură-te, Hanael, Bucuria lui Dumnezeu,

Bucură-te, Aniel, care dai frumuseţe,

Bucură-te, Haniel, care dai armonie,

Bucură-te, Anail, care dai prieteni minunaţi,

Bucură-te, Hanael, care dai echilibru,

Bucură-te, Aniel, care ajuţi atenţiei noastre,

Bucură-te, Haniel, ajutorul tăcerii celei sfinte,

Bucură-te, Anail, răbdarea în ispite,

Bucură-te, Hanael, ajutor în vindecare,

Bucură-te, Aniel, care descoperi remedii naturale,

Bucură-te, Sfinte Arhanghele Anail, veghetor al harului!

Condacul al 11-lea

De la Domnul Dumnezeu poruncă luând, Sf. Arhanghele Iofiil, din grădina cea din Eden, ca să lucreze pământul din care fusese luat,337 pe Adam l-ai scos; trezind conştiinţa, memoriile guvernezi; pentru aceasta, cu tine ne amintim să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Ȋnger al înţelepciunii, al înţelegerii, al judecăţii, al Frumuseţii, al începuturilor, care ştii destinele, patronul bătrânilor şi strămoşilor, al muncitorilor şi agricultorilor, dar şi al artiştilor, arhanghelul greutăţilor, nevoilor şi supravieţuirii, pe Hristos roagă, Sf. Arhanghele Orifiel, ca să zicem aşa :

Bucură-te, Iofiil, Frumuseţea lui Dumnezeu,

Bucură-te, Orifiel, îngerul înţelepciunii,

Bucură-te, Iufiel, îngerul iluminării,

Bucură-te, Zufiel, care guvernezi cunoaşterea,

Bucură-te, Zofiil, ştiutorul destinelor,

Bucură-te, Zafiel, care ajuţi începuturile nostre,

Bucură-te, Zofchiel, care ştii menirea lucrurilor,

Bucură-te, Zafchiel, ajutorul strămoşilor şi bătrânilor,

Bucură-te, Cafziel, care ajuţi în greutăţi,

Bucură-te, Cassiel, care ajuţi în nevoi,

Bucură-te, Kefarel, care ne ajuţi să supravieţuim,

Bucură-te, Sfinte Arhanghele Iofiil, amintirea lui Dumnezeu!


Condacul al 12-lea

Oarecând ai zis lui Avraam: Să nu-ţi ridici mâna asupra copilului, nici să-i faci vreun rău, căci acum cunosc că te temi de Dumnezeu şi pentru mine n-ai cruţat nici pe singurul fiu al tău!338, Sf. Arhanghele Zadkiel. Milă pentru prunc ai adus de la Domnul, pentru aceasta cântăm lui Dumnezeu : Aliluia!

Icosul al 12-lea

Arhanghel al libertăţii, al milei, al bunăvoinţei, patron al celor care iartă, tu îndeplineşti sau amâni rugăciunile, dă-ne nouă bunăstare, belşug, bucurie, protecţie şi siguranţă, ca să zicem:

Bucură-te, Zedechiel, Dreptatea lui Dumnezeu,

Bucură-te, Saxhiel, Ȋndreptarea lui Dumnezeu,

Bucură-te, Tsadkiel, Judecata lui Dumnezeu,

Bucură-te, Zadkiel, îngerul milei,

Bucură-te, Zadakiel, îngerul bunăvoinţei,

Bucură-te, Zedekul, care ne ajuţi să renunţăm la judecarea aproapelui,

Bucură-te, Zedechiel, care ne ajuţi să renunţăm la neiertare,

Bucură-te, Saxhiel, înger vindecător,

Bucură-te, Tsadkiel, care pui credinţă şi compasiune în suflet,

Bucură-te, Zadkiel, care ne ajuţi să vedem lumina divină în aproapele,

Bucură-te, Zadakiel, care ne ajuţi să ne iertăm,

Bucură-te, Sfinte Arhanghele Zedechiel, ajutorul studenţilor şi elevilor!

Condacul al 13-lea

(acest condac se zice de trei ori)

O, dumnezeieștilor căpetenii ale îngerilor, Sf. Arhangheli, care stați aproape de scaunul Prea Sfintei Treimi, laudele acestea ale noastre, ca banul văduvei primindu-le, milostivi fiţi nouă păcătoşilor,339 de gheenă ne izbăviți pe noi, ca laolaltă cu voi să ne învrednicim a cânta: Aliluia!

Apoi se zice iarăși Icosul 1 şi Condacul 1.

După aceea se zice această:

RUGĂCIUNE

O, Cuvinte cel fără de început, pentru sfințitele rugăciuni ale Heruvimilor, Serafimilor, ale Stăpâniilor, Scaunelor, ale Puterilor celor dumnezeiești, ale Îngerilor, Arhanghelilor, ale Căpeteniilor și Domniilor, dăruiește-ne milele Tale cele mari, ca un iubitor de oameni. Rugămu-ne, o, Serafimi, Stăpânii, Heruvimi, izbăviți-ne de smintelile vrăjmașilor; voi, Domnii, Căpetenii, Scaune și Arhangheli, împreună cu toți Îngerii, rugați pe Hristos Domnul pentru noi, păcătoşii.340


Apoi se face otpustul.


Acatist lui Dumnezeu Tatăl

Condacul 1:

Atotputernice Stăpâne, înțelepte și atotbunule Doamne, Născătorule cel fără de început al Fiului celui dintr-o ființă născut, și Purcezător al Sfântului și Celui de viață făcătorului Tău Duh, veșnic și pururea fiitor;341 Însuți Dumnezeule, Tatăl cel slăvit din Sf. Treime, ia aminte spre glasul rugăciunii robilor Tăi, și nu depărta mila Ta de la noi, deși nevrednici suntem, și ascultă acum rugăciunea cea smerită a noastră, a fiilor Tăi, care din adâncul sufletului pururea strigăm Ție:

Binecuvântat eşti Tu, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tatăl nostru, din veac şi până în veac.342

Icosul 1:

Noi, ca unii ce suntem pământ și țărână, mai lesne ar fi să iubim tăcerea; însă pentru ca să nu ne arătăm nerecunoscători și nemulțumitori,343 căci ne-ai dăruit nouă nevrednicilor nu numai a Te cunoaște pe Tine și a Te iubi, dar, încă ce este mai scump, că și Tată a Te numi pe Tine ne-ai învrednicit,344 cu credință și cu dragoste Te rugăm unele ca acestea:

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Tu Care eşti Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Mântuitorul nostru,

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, căci Tu eşti Părintele nostru! Tu, Doamne, eşti Tatăl nostru, Mântuitorul nostru: acesta este numele Tău de totdeauna,345

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, căci Tatăl meu eşti Tu, Dumnezeul meu şi sprijinitorul mântuirii mele,346

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău,

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, ajută-ne pe noi să fim milostivi precum Tu ești milostiv,347

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Dumnezeule, din Care sunt toate şi noi întru El, Tatăl singurului Domn, Iisus Hristos, prin Care sunt toate şi noi prin El,348

Binecuvântat eşti Tu, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tatăl nostru, din veac şi până în veac.349

Condacul al 2-lea:

La început, Adam vorbea cu Tine în Eden și l-ai binecuvântat pe el împreună cu Eva, zicând: „Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi”;350 și a pus Adam nume tuturor dobitoacelor şi tuturor păsărilor cerului şi tuturor fiarelor câmpului351; dar căzând el împreună cu Eva, din ispita diavolului, nu i-ai lăsat pe ei, ci haine de piele ai cusut lor și promisiune de mântuire ai dat, zicând şarpelui: „Duşmănie voi pune între tine şi femeie, între seminţia ta şi seminţia ei; Acela îţi va ţinti ţie capul, iar tu îi vei ţinti Lui călcâiul”.352 Pentru aceasta, cu frică zicem Ție: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Cain l-a omorât pe Abel, dar Enoh a plăcut Ție, Dumnezeule, şi apoi nu s-a mai aflat, pentru că l-ai mutat pe el.353 Noe însă a aflat har înaintea Ta, Doamne Dumnezeule, şi l-ai ales să înnoiască neamul omenesc cel stricat atunci cu păcate grele și ai făcut cu el legământul Tău: Naşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l stăpâniţi!354 Pentru aceea, Te rugăm:

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, spre întărirea inimilor noastre, ca să fim fără de prihană întru sfinţenie, înaintea Ta, Dumnezeul nostru, la venirea Domnului nostru Iisus Hristos, cu toţi sfinţii Săi,355

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, ca Însuşi Domnul nostru Iisus Hristos să mângâie inimile noastre şi să ne întărească la tot lucrul şi cuvântul bun,356

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Dumnezeu nostru, Care ne-ai iubit pe noi şi ne-ai dat, prin har, veşnică mângâiere şi bună nădejde,357

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, dă-ne nouă har, milă, pace, de la Tine şi de la Hristos Iisus, Domnul nostru,358

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, ca să vedem Viaţa Care s-a arătat şi să mărturisim şi să vestim pe Fiul, care era la Tine şi s-a arătat nouă,359

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, ca să fim părtaşi cu Tine şi cu Fiul Tău, Iisus Hristos, în Duhul Sfânt,360

Binecuvântat eşti Tu, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tatăl nostru, din veac şi până în veac.361

Condacul al 3-lea:

Odinioară a ridicat Avraam jertfelnic în muntele Moria, „a aşezat lemnele pe el şi, legând pe Isaac, fiul său, l-a pus pe jertfelnic, deasupra lemnelor. Apoi şi-a întins Avraam mâna şi a luat cuţitul, ca să junghie pe fiul său.362 Dar l-ai oprit pe el, cunoscând Tu că se teme el de Tine, și de vreme ce a făcut aceasta şi n-a cruţat nici pe singurul său fiu, pentru Tine, l-ai binecuvântat cu binecuvântarea Ta și prin neamul lui toate popoarele pământului,363, pentru că a ascultat glasul Tău și a crezut în Înviere. Și noi credem și cu bucurie cântăm: Aliluia!364

Icosul al 3-lea:

Iubitului Tău Isaac i-ai dăruit pe Rebeca și i-ai binecuvântat pe ei; tot așa ajută, Doamne, pe tinerii care voiesc să se căsătorească și le dăruiește lor fântâna întâlnirii, trimițând pe îngerul Tău întru ajutor,365, ca să Te laude pe Tine, „umblând în pace și lucrând în dreptate poruncile Tale,366, iar noi și ei cu mulțumire să zicem:

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, ca să mulţumim Ţie şi Unuia-Născut Fiului Tău şi Duhului Tău celui Sfânt, pentru toate pe care le ştim şi pe care nu le ştim, pentru binefacerile Tale cele arătate şi cele nearătate, ce ni s-au făcut nouă,367

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, înaintea Căruia stau mii de arhangheli şi zeci de mii de îngeri, heruvimii cei cu ochi mulţi şi serafimii cei cu câte şase aripi,368

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, căci Sfânt eşti şi Preasfânt, Tu şi Unul-Născut Fiul Tău şi Duhul Tău cel Sfânt,369

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, căci Sfânt eşti şi Preasfânt şi slava Ta este plină de măreţie,370 Binecuvântează-ne pe noi, Tată, căci Tu ai iubit lumea Ta atât de mult încât pe Unul-Născut Fiul Tău L-ai dat, ca tot cel ce crede într-Însul să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică,371

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Atotţiitorule, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute,372

Binecuvântat eşti Tu, Doamne Dumnezeul lui Israel, Tatăl nostru, din veac şi până în veac.373

Condacul al 4-lea:

Culcându-se Iacov la Betel, a văzut o scară, iar îngerii Tăi se suiau şi se pogorau pe ea, iar în capul scării Te-a văzut pe Tine şi i-ai zis: Eu sunt cu tine şi te voi păzi în orice cale vei merge.”374. Sculându-se el, s-a înfricoșat și a zis: „Aceasta e poarta cerului!”375 Păzește-ne și pe noi, care strigăm Ție cu dragoste: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Tu, Doamne, ai schimbat numele lui în Israel, Tu, Doamne, ai păzit pe Iosif în Egipt, l-ai ferit de desfrânare și l-ai scos din temniță, descoperindu-i lui înțelesul viselor, l-ai pus pe el peste tot Egiptul, dându-i lui inel în deget, îmbrăcându-l cu vison și cu lanț de aur înconjurându-l împrejurul gâtului.376 Pentru aceasta, zicem Ție:

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, ca să mărturisim pe Fiul, să Te avem pe Tine, Tatăl cel ceresc, şi să ne umplem de Duhul cel Prea Sfânt,377

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Care ai trimis pe Fiul Mântuitor al lumii,378

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, ca să Te mărturisim pe Tine şi pe Cuvântul şi pe Sfântul Duh, Care Una sunteţi,379

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, ca să avem numele Tău şi al Fiului scris pe frunţile noastre,380

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, căci Tu eşti Dumnezeu negrăit şi necuprins cu gândul, nevăzut, neajuns, pururea fiind şi acelaşi fiind: Tu şi Unul-Născut Fiul Tău şi Duhul Tău cel Sfânt,381

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, căci Tu din nefiinţă la fiinţă ne-ai adus pe noi, şi căzând noi, iarăşi ne-ai ridicat şi nu Te-ai depărtat,382

Binecuvântat eşti Tu, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tatăl nostru, din veac şi până în veac.383

Condacul al 5-lea:

Tu, Doamne, ai promis prin Ilie: „Făina din vas nu va scădea şi untdelemnul din urcior nu se va împuţina”,384, hrănindu-l pe el și pe văduva din Sarepta Sidonului. Pe Tine Te rugăm: pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, ca să zicem și noi cu bucurie: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Doamne, Tu ai ascultat glasul proorocului Tău Ilie care a cerut de la Tine: „Doamne Dumnezeul meu, să se întoarcă sufletul acestui copil în el!385 și ai înviat pe fiul văduvei;386 ascultă și acum glasul robilor Tăi și înviază sufletele noastre moarte prin păcat și păzește-ne pe noi de primejdii, căci Ție ne închinăm așa:

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Dumnezeule, Atotţiitorule, Cel ce eşti singur Sfânt, Care primeşti jertfă de laudă de la cei ce Te cheamă pe Tine cu toată inima,387

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, ca să aflăm har înaintea Ta şi să se sălăşluiască Duhul cel bun al harului Tău peste noi,388

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Care ne-ai pus pe noi întru această viață, cu puterea Duhului Tău celui Sfânt,

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, ca fără de osândă şi fără de sminteală, întru mărturia curată a cugetului nostru, să Te chemăm pe Tine în toată vremea şi în tot locul şi, auzindu-ne pe noi, milostiv să ne fii nouă, întru mulţimea bunătăţii Tale,389

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Dumnezeul nostru, Cel ce întru cele de sus locuieşti şi spre cei smeriţi priveşti,390

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Care ai trimis mântuire neamului omenesc pe Unul-Născut Fiul Tău şi Dumnezeu, pe Domnul nostru Iisus Hristos,391

Binecuvântat eşti Tu, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tatăl nostru, din veac şi până în veac.392

Condacul al 6-lea:

Tu, Doamne, ai ascultat pe Ilie rugându-se Ție pe muntele Carmelului, zicând: „Doamne Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Israel! Auzi-mă Doamne, auzi-mă acum cu foc, ca să cunoască astăzi poporul acesta că Tu singur eşti Dumnezeu în Israel şi că eu sunt slujitorul Tău.393 Tu, Doamne, l-ai luat pe el într-un car cu cai de foc în vârtej de vânt la cer și ai lăsat lui Elisei cojocul lui cu care a despărțit apele Iordanului în chipul crucii. Dă-ne și nouă, Doamne, haină de nuntă ca să trecem „Iordanul” în Împărăția Fiului Tău, cântând: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

La Horeb, Moise a văzut un rug; și a văzut că rugul ardea, dar nu se mistuia. Apropiindu-se el, i-ai zis lui: „Scoate-ţi încălţămintea din picioarele tale, că locul pe care calci este pământ sfânt! 394 și l-ai trimis pe el la Faraon ca să scoată pe poporul Tău din Egipt. Pentru aceasta zicem Ție:

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Cel ce ești, Stăpâne, Doamne, Dumnezeule, Părinte Atotțiitorule, Cel închinat,395

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Stăpâne al tuturor, Doamne al cerului și al pământului și a toată făptura cea văzută și cea nevăzută,396

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Cel ce șezi pe scaunul slavei și privești adâncurile,397

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Cel ce ești fără de început, nevăzut, neajuns, necuprins, neschimbat, Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos,398

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, că pe Tine Te laudă Îngerii, Arhanghelii, Scaunele, Domniile, Începătoriile, Stăpâniile, Puterile și Heruvimii cei cu ochi mulți,399

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, că Ție Îți stau împrejur Serafimii cei cu câte șase aripi, zicând laude fără tăcere: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot,400

Binecuvântat eşti Tu, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tatăl nostru, din veac şi până în veac.401

Condacul al 7-lea:

Tu, Doamne, ai trimis plăgi peste Egipt: toiag în șarpe ai prefăcut, apa în sânge, broaște, țânțari, tăuni, moarte peste vite, bube cu puroi, grindină cu foc, lăcuste, beznă trei zile și ai ferit de moarte la sfârșit pe pruncii evreilor prin sângele mielului de pe „pragul de sus şi amândoi uşorii uşii”, neîngăduind pierzătorului să intre în casele lor, ca să-i lovească.402 Învredniceşte-ne și pe noi de împărtășirea cu trupul și sângele Mielului Tău, ca să ieșim din patimi la viață și să trecem de pe pământ la cer, la Fiul Tău, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Precum ai trecut pe Israel prin mijlocul mării cu picioarele uscate și i-ai călăuzit pe ei „ziua în stâlp de nor, arătându-le calea, iar noaptea în stâlp de foc, luminându-le403 așa trece-ne și pe noi, Doamne, prin viața aceasta, înecând cu harul Tău gândurile sădite de vrăjmașul și ne scoate la liman, ca să te vedem pe Tine, Lumină lină, în adiere de vânt răcoritor 404 și cu veselie și cu frică să zicem Ție:

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Care naști pe Fiul și purcezi pe Duhul cel Sfânt,

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Care împreună cu Fiul și cu Duhul Sfânt un singur Dumnezeu ești,

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Care împreună cu Fiul și cu Duhul o lucrare comună ai, o singură energie-har,405

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Cel ce Te arăți în Fiul,406

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Cel ce ești în Fiul și Fiul este în Tine,407

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Cel ce ești în Duhul și Duhul este în Tine,

Binecuvântat eşti Tu, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tatăl nostru, din veac şi până în veac.408

Condacul al 8-lea:

Îngrădește-ne pe noi cu îngerii Tăi și, precum în Sinai ai dat lui Moise Legea, zicând lui: „Suie-te la Mine în munte şi fii acolo, că am să-ţi dau table de piatră, legea şi poruncile, pe care le-am scris Eu pentru învăţătura lor!”,409 scrie și în sufletele noastre împietrite cuvintele Tale, ca să facem din trupurile noastre cortul mărturiei Tale, iar din chivotul sufletului nostru să cântăm Ție: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Tu, Doamne, l-ai ajutat pe David, care s-a încrezut în Tine, „în numele Domnului Savaot, Dumnezeul oştirilor lui Israel410; dă-ne și nouă praștia virtuții și Piatra cea din capul unghiului, ca să biruim pe uriașii cei necucernici ce în mod nevăzut se luptă cu noi, trăgându-ne la patimi sau păcate, și cu inimă curată să zicem:

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Care prin Fiul și veacurile le-ai făcut,411

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Dumnezeul dumnezeilor și Domnul domnilor, făcătorul cetelor celor de foc și lucrătorul puterilor celor fără de trup,412

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, meșterul celor cerești și al celor pământești, pe Care nimeni dintre oameni nu L-a văzut, nici poate să-L vadă, de Care se teme și se cutremură toată făptura,413

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Dumnezeul cerurilor, Dumnezeul luminilor, Dumnezeul îngerilor celor de sub tăria Ta, Dumnezeul arhanghelilor celor de sub stăpânirea Ta, Dumnezeul măritelor domnii,414

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Dumnezeul sfinților, Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Cel ce ai dezlegat sufletele cele legate cu moartea și, prin Unul-Născut Fiul Tău, ai luminat pe omul cel pătruns de întuneric,415

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Cel ce ai slăbit durerile noastre și toată greutatea ai ușurat-o și toată nălucirea vrăjmașului de la noi ai depărtat-o;416

Binecuvântat eşti Tu, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tatăl nostru, din veac şi până în veac.417

Condacul al 9-lea:

Dăruieşte-ne nouă, fiilor Tăi, minte pricepută, ca să ascultăm şi să judecăm drept şi să deosebim ce este bine şi ce este rău, precum ai dat lui Solomon, care a zis catre Tine: „Doamne Dumnezeul lui Israel, nu este Dumnezeu asemenea ţie, nici în cer şi nici pe pământ. Tu păzeşti legământul şi mila cu robii Tăi, care umblă cu toată inima lor înaintea Ta418; ajută-ne să ne zidim pe noi Templu închinat Ție, Tatălui ceresc, căci Tu întru sfinți Te odihnești, cântând: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Proorocit-a Isaia semnul de la Domnul: „Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel419, vestind Întruparea Fiului Tău; Tu, Doamne, sălăşluieşti într-un loc înalt şi sfânt şi eşti cu cei smeriţi şi înfrânţi, ca să înviorezi pe cei cu duhul umilit şi să îmbărbătezi pe cei cu inima frântă.420 Fii şi cu noi, Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu, ca să zicem şi noi împreună cu Tine:

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Stăpâne, Dumnezeule atotţiitorule, preaînalte, neispitite, Împărate al păcii,421

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Care ai făcut cerul şi pământul, căci de la Tine au ieşit alfa şi omega, începutul şi sfârşitul,422

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Cel ce ai dat şi ai supus oamenilor spre ascultare dobitoacele cele necuvântătoare şi ne trimite nouă înger de pace, înger tare, păzitor sufletului şi trupului,423

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, ca să fim slujitori ai legii Tale celei noi a Fiului Tău,424

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, ca să fim primiţi în odihna Ta cea veşnică şi să luăm plata chemării celei de sus,425

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, că Tu singur, Doamne, eşti preaînalt, atotţiitor şi binecuvântat în vecii vecilor,426

Binecuvântat eşti Tu, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tatăl nostru, din veac şi până în veac.427

Condacul al 10-lea:

Isaia Te-a văzut pe Tine și a scris: „Şi acum, Doamne, Tu eşti Tatăl nostru, noi suntem lutul şi Tu olarul, toţi lucrul mâinilor Tale suntem!428. Trimite, Doamne, îngerul Tău și dă-ne și nouă cărbunele cel de foc, ca să Te lăudăm pe Tine împreună cu Fiul și cu Duhul Sfânt, cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

A zis odinioară Moise: Arată-mi mie fața Ta! Însuți cunoscut să Te văd pe Tine!429, iar Filip a zis: „Doamne, arată-ne nouă pe Tatăl şi ne este de ajuns.”430 Dar Tu ai binevoit a Te arăta pe Tine în fața Unuia-Născut Fiului Tău: „Cel ce L-a văzut pe Fiul a văzut pe Tatăl.”431, căci Tu ești întru Fiul şi Fiul întru Tine432, de aceea prin Fiul, în Duhul Sfânt, Te rugăm așa:

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Tu, Care eşti Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Părintele îndurărilor şi Dumnezeul a toată mângâierea,433

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Dumnezeule şi Tatăl tuturor, Care eşti peste toate şi prin toate şi întru toţi,434

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, dă-ne nouă har şi pace, Dumnezeule, de la Tine, Tatăl nostru, şi de la Domnul Iisus Hristos,435

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, ca să mărturisim cu toată inima că Domn este Iisus Hristos, întru slava Ta, Dumnezeu-Tatăl,436

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, ca să-Ţi mulţumim cu bucurie Ție, Celui ce ne-ai învrednicit pe noi să luăm parte la moştenirea sfinţilor, întru lumină,437

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, că să Te slăvim pe Tine și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu, în vecii vecilor,438

Binecuvântat eşti Tu, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tatăl nostru, din veac şi până în veac.439

Condacul al 11-lea:

Tu, Doamne, ai zis prin gura proorocului Tău Ieremia: „Binecuvântat fie omul care nădăjduieşte în Domnul şi a cărui nădejde este Domnul,440 Tu ai zis iarăși: „Eu, Domnul, pătrund inima şi încerc rărunchii, ca să răsplătesc fiecăruia după căile lui şi după roada faptelor lui.441 Și noi avem nădejde la Tine și-Ți cântăm Ție cu umilință: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Zis-a oarecând Iezechiel cuvintele Tale: „Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru; purtaţi-vă după poruncile Mele şi hotărârile Mele păziţi-le şi le împliniţi442 și iarăși: „De se poartă cineva după poruncile Mele şi legile Mele cu credincioşie le păzeşte, acela este drept şi fără îndoială viu va fi, zice Domnul Dumnezeu.”443 Ajută-ne și pe noi întru paza poruncilor Tale, ca să ne închinăm așa:

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Dumnezeul cel sfânt, Cel fără de început, Cel înfricoşător, Cel nevăzut în fiinţă, Cel neasemănat în putere şi necuprins ca Dumnezeire,444

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Împăratul slavei şi Stăpânul atotţiitorul, Care cu cuvântul bine ai întocmit toate din nefiinţă în fiinţă şi Care umbli pe aripile vânturilor,445

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Domnul Puterilor, Domnul cel cu frică slujit şi lăudat de nenumăratele cete cereşti de foc, şi cu cutremur închinat şi slăvit de mulţimea cetelor de îngeri şi de arhangheli,446

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Cel ce eşti fără de început şi fără de sfârşit, Sfinte al sfinţilor, Care ai trimis pe Unul-Născut Fiul Tău să tămăduiască toată boala şi neputinţa sufletelor şi trupurilor noastre,447

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, că Tu eşti Dumnezeu mare şi minunat, Care păzeşti legământul Tău şi dai mila Ta celor ce Te iubesc pe Tine,448

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Cel ce dai izbăvire de păcate prin Sfânt Pruncul Tău, Iisus Hristos;449

Binecuvântat eşti Tu, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tatăl nostru, din veac şi până în veac.450

Condacul al 12-lea:

Cum poate un slujitor atât de mic al Domnului său să grăiască cu un Stăpân atât de mare ca Tine! Şi de spaimă îmi piere toată puterea şi suflarea mi se opreşte.451 Atinge-Te452 de noi, Doamne, și întărește-ne ca să cântăm Ție ca și Daniel: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Binecuvântat să fii Tu, Dumnezeul lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, Care ai trimis pe îngerul Tău şi ai izbăvit din cuptorul cel de foc pe servii Tăi, care îşi puseseră nădejdea în Tine şi care au călcat porunca regelui şi şi-au dat trupurile lor ca să nu slujească şi să nu se închine altor dumnezei decât Ţie, Dumnezeului lor.453 Izbăvește-ne și pe noi, Doamne, din gurile leilor cuvântători, precum ai făcut cu Daniel454, ca să zicem și noi ca dânsul:

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Părinte Sfinte, doctorul sufletelor şi al trupurilor, Care ai trimis pe Unul-Născut Fiul Tău, Domnul nostru Iisus Hristos, să vindece toată boala şi să răscumpere din moarte,455

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Care ne-ai renăscut pe noi din păcat; Cel ce luminezi orbii şi ridici pe cei căzuţi,456

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Care iubeşti pe cei drepţi şi pe cei păcătoşi miluieşti,457

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Cel ce ne-ai scos din întuneric şi din umbra morţii, zicând celor din legăturile iadului: ieşiţi, şi celor din întuneric: descoperiţi-vă,458

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, Dumnezeule cel Mare şi Preaînalt, Care eşti închinat de toată făptura, izvorul înţelepciunii şi adâncul cel necuprins al bunătăţii celei adevărate şi noianul cel nemărginit al milostivirii,459

Binecuvântează-ne pe noi, Tată, că Ţie se cuvine să ne miluieşti şi să ne mântuieşti, Dumnezeule, Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă înălţăm, împreună şi Unuia-Născut Fiului Tău şi Preasfântului Duh,460

Binecuvântat eşti Tu, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tatăl nostru, din veac şi până în veac.461

Condacul al 13-lea:

(acest condac se zice de trei ori)

O, Dumnezeule, multe sunt fărădelegile noastre şi nu suntem vrednici să ne numim fiii Tăi, Tată, nici a căuta şi a privi înălţimea cerului din pricina mulţimii nedreptăţilor noastre. Strânşi suntem noi cu multe cătuşe de fier, încât nu putem să ne ridicăm capetele şi nu avem loc de odihnă, pentru că Te-am mâniat şi am făcut rău înaintea Ta; n-am împlinit voia Ta, nici am păzit poruncile Tale, ci am pus urâciuni şi am înmulţit smintelile. Dar acum plecăm genunchii inimii noastre, rugând bunătatea Ta, şi cerem, rugându-Te: iartă-ne, Tată, şi nu ne pierde în fărădelegile noastre şi nu ne osândi la întuneric sub pământ, căci Tu eşti Tatăl nostru, Dumnezeule, Dumnezeul celor ce se pocăiesc. Arată peste noi, fiii Tăi, bunătatea Ta, mântuindu-ne pe noi, păcătoșii, după mare mila Ta şi Te vom preaslăvi în toate zilele vieţii noastre, cântând: Aliluia!462


Apoi se zice iarăși Icosul 1 şi Condacul 1.

După aceea se zice această rugăciune:

Rugăciune către Dumnezeu Tatăl:

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Amin.


Apoi se face otpustul.


Acatistul Milei Divine

Dedicaţie :

Surorii mele, Carmen,

care m-a ajutat când am avut nevoie,

părinților mei Ion și Elena-Carmen,

care nu au încetat să ne ajute,

socrilor mei, Aurel și Angela,

care au făcut multă milă cu noi

și tuturor care ne-au ajutat de-a lungul timpului.

Tropar:

Miluieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvȃntează moştenirea Ta; biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte. Şi cu Milostivirea Ta păzeşte pe poporul Tău !

Condac 1:

Părinte veșnic, Tatăl nostru Cel ceresc, privește cu milostivire la noi, oamenii, și pentru rugăciunile Sf. Maici a Domnului nostru Iisus Hristos, Fiul Tău Cel iubit, arată-ne milostivirea Ta în Duhul cel Prea Sfânt, ca să preamărim Treimea întru Unime și așa să cântăm:

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care țâșnești din sânul Tatălui!

Icos 1:

O, Preamilostive Iisuse, Care ai milă de noi și ne ierți în tot ceasul, nu privi la păcatele noastre, ci ne primește în lăcașurile Tatălui pe noi, care avem încredere în nesfârșita Ta bunătate, pentru iubirea Ta de oameni, ca să cântăm așa:

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care țâșnești din sânul Tatălui,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, cel mai mare atribut al Lui,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, taină de neconceput,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, izvor care țâșnești din misterul Sf. Treimi,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, de nepătruns pentru orice spirit, fie omenesc, fie îngeresc,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, nădejdea noastră,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, din care izvorăște toată viața și fericirea,463

O, Marie, Maica Milostivirii, solitoarea noastrǎ cǎtre Fiul tău, mijlocește pentru noi harul Preasfintei Treimi!

Condac 2:

Apărătorule, Preamilostive Iisuse, de la Tine primim toată bunătatea! Înmulțește harul Tău în noi, ca să ne învrednicim să facem fapte de milostenie trupească și sufletească și așa să se preamărească Tatăl nostru Cel din ceruri, Care face să răsară soarele şi peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi (Mat. 5.45), iar noi să cântăm: Aliluia!

Icos 2:

Părinte veșnic, privește cu milostivire la preoți, la călugări, la poporul credincios și cu puterea binecuvântării Tale dăruiește lor Lumina, ca să ne bucurăm cu toții de slava Ta, zicând : har, milă, pace, de la Dumnezeu-Tatăl şi de la Hristos Iisus, Domnul nostru (1Tim. 1.2) :

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, mai presus de ceruri,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, izvor de miracole și minuni,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care învălui întregul univers,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, venită în lume în Persoana Cuvântului Întrupat,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care ai țâșnit din rana deschisă a inimii lui Iisus,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, cuprinsă în inima Domnului Iisus pentru noi și mai cu seamă pentru păcătoși,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, de nepătruns în Sf. Euharistie,464

O, Marie, Maica Milostivirii, solitoarea noastrǎ cǎtre Fiul tău, mijlocește pentru noi harul Preasfintei Treimi!

Condac 3:

Iisuse Hristoase, Prea milostive, Care trimiți pe Sf. Duh, Care nu Se face numai văzut, nu Se lasă numai contemplat, ci Se şi comunică, locuieşte şi rămâne şi este ca o comoară ascunsă în sân, pe care cel ce o poartă se îndulceşte şi văzând-o se bucură465, izvorul milei, trimite pe Acesta la noi, ca să cântăm: Aliluia!

Icos 3:

Părinte veșnic, Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, pentru patimile Fiului Tău, binecuvântează-ne, înconjoară-ne pe noi neîncetat cu ocrotirea Ta, ca să nu pierdem iubirea de aproapele, nici comoara sfintei credințe, ci, împreună cu sfinții și cu îngerii, să preamărim milostivirea Ta cea nesfârșită cântând :

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, prezentă în Sf. Biserică,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, în Taina Sf. Botez,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, îndreptarea noastră prin Iisus Hristos,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care ne însoțești toată viața,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care ne învălui în mod deosebit în ceasul morții,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care ne dai viața cea veșnică,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care ne păzești în fiecare clipă a vieții noastre,466

O, Marie, Maica Milostivirii, solitoarea noastrǎ cǎtre Fiul tău, mijlocește pentru noi harul Preasfintei Treimi!

Condac 4:

O Iisuse, Lumina lumii, Tu ai zis : cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii (In. 8.12) întoarce inimile necredincioșilor de la întuneric la lumină, fie ca razele harului Preasfintei Treimi sa îi lumineze și să laude minunile milostivirii Tale, ca așa cu toții să strigăm: Aliluia!

Icos 4:

Părinte veșnic, fii milostiv cu noi și cu cei care nu Te cunosc încă și atrage-i la lumina Evangheliei iubitului Tău Fiu, descoperă-le lor bucuria iubirii Tale, fă-i să preamărească generozitatea milostivirii Tale celei veșnice, adună-i în Biserica Fiului Tău, zidită pe piatră, pe care nici porțile iadului nu o vor birui (Mat. 16.18) ca să cântăm așa :

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care ne aperi de focul iadului,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, convertirea păcătoșilor împietriți,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, uimirea îngerilor,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, mirarea sfinților,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, de nepătruns în toate Tainele lui Dumnezeu,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care ne ridici din orice nimicnicie,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, izvor al fericirii și al bucuriei noastre,467

O, Marie, Maica Milostivirii, solitoarea noastrǎ cǎtre Fiul tău, mijlocește pentru noi harul Preasfintei Treimi!

Condac 5:

Preamilostive Iisuse, Care ești bunătatea însăși, Tu, Care văzând mulţimile, Ți s-a făcut milă de ele că erau necăjite şi rătăcite ca nişte oi care n-au păstor (Mat. 9.36), ai milă și de noi acum, în ceasul acesta, ca să zicem :Aliluia!

Icos 5:

Doamne, Tu ești Dumnezeu credincios, Care păzeşti legământul Tău şi mila Ta, până la al miilea neam, către cei ce Te iubesc şi păzesc poruncile Tale (Deut. 7.9). Călăuzit-ai cu mila Ta pe poporul Tău şi l-ai izbăvit; Tu l-ai povăţuit cu puterea Ta, spre locaşul sfinţeniei Tale. (Exod 15.13) Îndrepteză-ne și pe noi ca să zicem așa:

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care ne chemi de la neființă la existență,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care cuprinzi toate lucrările Sale,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care încununezi tot ce există și tot ce va exista,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, în care suntem cufundați cu toții,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, dulce alinare a inimilor mâhnite,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, singura nădejde a sufletelor disperate,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, odihna inimilor,468

O, Marie, Maica Milostivirii, solitoarea noastrǎ cǎtre Fiul tău, mijlocește pentru noi harul Preasfintei Treimi!

Condac 6:

Preamilostive Iisuse, Tu ai zis : Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre. (Mat. 11.29) Dă-ne nouă tuturor blândețe și smerenie, dar și înțelepciune, ca să ne rugăm Ție precum pruncii cei nevinovați, care, împreună cu îngerii, ca un buchet de flori în fața Tronului ceresc ce umple de încântare cu mireasma lui cerul întreg, cântă fără încetare imnele iubirii și ale milostivirii Treimii celei mai presus de ființă, zicând: Aliluia!

Icos 6:

Lăudaţi pe Domnul, că în veac este mila Lui! (1Cron. 16.34) Doamne, noi spre mila Ta am nădăjduit; bucura-se-va inima noastră de mântuirea Ta; cânta-vom Domnului, Celui ce ne-a făcut bine şi vom cânta numele Domnului Celui Preaînalt (Ps. 12.6) :

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, pace în mijlocul neliniștilor,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, desfătare și minunare a sufletelor sfinte,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care trezești nădejdea când nu mai sunt speranțe,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care ne-ai dăruit-o pe Mama Ta ca Mamă a noastră,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, Mielul lui Dumnezeu, Care iei asupra Ta păcatele lumii,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, iubirea Lui cea minunată,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, firea lui Iisus Mântuitorul,469

O, Marie, Maica Milostivirii, solitoarea noastrǎ cǎtre Fiul tău, mijlocește pentru noi harul Preasfintei Treimi!

Condac 7:

Iisuse, mila Ta ne va urma în toate zilele vieţii noastre, ca să locuim în casa Ta, întru lungime de zile. (Ps. 22.7) Bucura-ne-vom şi ne vom veseli de mila Ta, (Ps.30.7), cântând: Aliluia!

Icos 7:

Părinte veșnic, Tată ceresc, după mila Ta pomeneşte-mă Tu, pentru bunătatea Ta, Doamne. (Ps. 24.8) Că mila Ta este înaintea ochilor mei şi bine mi-a plăcut adevărul Tău. (Ps. 25.3) Pentru făgăduința Fiului Tău : Orice veţi cere de la Tatăl în numele Meu, El vă va da. (In. 16.23), miluiește-ne pe noi, ca să zicem așa:

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, atotputernicia Lui,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, mântuire pentru păcătoși,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, ocean de îndurare,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care vii în ajutor celor care se roagă cu umilință,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, din izvorul iubirii Lui,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care rămâi în sufletele curate,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, mare și ocean nesfârșit,470

O, Marie, Maica Milostivirii, solitoarea noastrǎ cǎtre Fiul tău, mijlocește pentru noi harul Preasfintei Treimi!

Condac 8:

Preamilostive Iisuse, arată faţa Ta peste robii Tău, mântuieşte-ne cu mila Ta! (Ps. 30.16) Binecuvântat este Domnul, că minunată a fost mila Sa, în cetate întărită. (Ps. 30.22) Pentru aceasta, îți cântăm: Aliluia!

Icos 8:

Multe sunt bătăile păcătosului; iar pe cel ce nădăjduieşte în Domnul, mila îl va înconjura. (Ps. 31.11) Părinte veșnic, privește cu milostivire către noi, cei cu sufletele reci și închise, încălzește inimile noastre înghețate cu focul dragostei Tale: căci Tu aşa ai iubit lumea, încât pe Fiul Tău Cel Unul-Născut L-ai dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. (In. 3.16), ca să zicem unele ca acestea:

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, bunătate mai presus de înțelegere,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, lauda noastră între neamuri,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care faci minuni mari,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care ai făcut cerul cu pricepere,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care ai întărit pământul peste ape,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care ne-a izbăvit pe noi de vrăjmașii noștrii,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care dă hrană la tot trupul,

O, Marie, Maica Milostivirii, solitoarea noastrǎ cǎtre Fiul tău, mijlocește pentru noi harul Preasfintei Treimi!

Condac 9:

Iubeşte milostenia şi judecata, Domnul; de mila Domnului plin este pământul. (Ps. 32.5) Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am nădăjduit şi noi întru Tine. (Ps. 32.21), ca să cântăm Ţie: Aliluia!

Icos 9:

Iată ochii Domnului spre cei ce se tem de Dânsul, spre cei ce nădăjduiesc în mila Lui. Ca să izbăvească de moarte sufletele lor şi să-i hrănească pe ei în foamete. (Ps. 32.18) Iisuse, Mântuitorule, Tu ai luat cele cinci pâini şi cei doi peşti şi privind la cer, le-ai binecuvântat, le-ai frânt şi le-ai dat ucenicilor, ca să pună mulţimii înainte. Şi au mâncat şi s-au săturat toţi şi au luat ceea ce le-a rămas, douăsprezece coşuri de fărâmituri. (Luca 9.16,17) Hrănește-ne pe noi cu Harul Sf. Tale Taine, ca să zicem așa :

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care ai făcut luminătorii cei mari, Soarele spre stăpânirea zilei, Luna și stelele spre stăpânirea nopții,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care ai scos pe Israel din mijlocul egiptenilor, cu mână tare şi cu braţ înalt,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care ai despărțit Marea Roșie în două și ai trecut pe Israel prin mijlocul ei,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care ai răsturnat pe Faraon și oștirea lui în Marea Roșie,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care ai trecut pe popor prin pustiu,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care ai dat moștenire lui Israel,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care în smerenia noastră Ţi-ai adus aminte de noi și ne-ai izbăvit pe noi de vrăjmașii noștrii,

O, Marie, Maica Milostivirii, solitoarea noastrǎ cǎtre la Fiul tău, mijlocește pentru noi harul Preasfintei Treimi!

Condac 10:

Doamne, în cer este mila Ta şi adevărul Tău până la nori. (Ps. 35.5) Tinde mila Ta celor ce Te cunosc pe Tine şi dreptatea Ta celor drepţi la inimă. (Ps. 35.10) Milostivește-Te de noi, care aducem Ție cântare: Aliluia!

Icos 10:

Înmulţește mila Ta, Dumnezeule, căci fiii oamenilor în umbra aripilor Tale vor nădăjdui. (Ps. 35.7) Să nu depărtezi îndurările Tale de la noi, mila Ta şi adevărul Tău pururea să ne sprijinească. (Ps. 39.15) pe noi care îți zicem așa:

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, căile Domnului,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, bucuria săracilor,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, care izbăvești din stricăciune viața noastră și ne încununezi cu îndurări,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, numele cel mai iubit,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, untdelemnul preoților,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, slava Tatălui,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, lucrarea Fiului, desăvârșită de Duhul,

O, Marie, Maica Milostivirii, solitoarea noastrǎ cǎtre la Fiul tău, mijlocește pentru noi harul Preasfintei Treimi!

Condac 11:

Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegile noastre. (Ps. 50.1,2) Trimite, Dumnezeule, mila Ta şi adevărul Tău şi izbăvește sufletele noastre din mijlocul puilor de lei. (Ps. 56.5), ca să cântăm: Aliluia!

Icos 11:

Ajutorul nostru eşti, ţie-Ţi vom cânta, că Tu, Dumnezeule, sprijinitorul nostru eşti, Dumnezeul nostru, mila noastră. (Ps. 58.21) Că mai bună este mila Ta decât viaţa; buzele noastre Te vor lăuda. (Ps. 62.4) zicând unele ca acestea:

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, sănătatea noastră, sufletească și trupească,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, sprijinitoarea bătrâneților,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, povățuitoarea tinerilor,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, judecata lumii cea de la sfârșit,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, ființa pruncilor,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, participarea îngerilor,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, Lumina lumii,

O, Marie, Maica Milostivirii, solitoarea noastrǎ cǎtre la Fiul tău și mijlocește pentru noi harul Preasfintei Treimi!

Condac 12:

Binecuvântat este Dumnezeu, Care n-a depărtat rugăciunea noastră şi mila Lui de la noi. (Ps. 65.19) Pentru aceasta, cu mulțumire cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 12:

Arată-ne nouă, Doamne, mila Ta şi mântuirea Ta dă-ne-o nouă. (Ps. 84.7) Că mare este mila Ta spre noi şi ai izbăvit sufletele noastre din iadul cel mai de jos. (Ps. 85.12) Pentru aceasta, îți cântăm Ție :

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, alungarea mâniei,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, vindecarea bolnavilor,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, alungarea demonilor,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, mirarea heruvimilor și serafimilor,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, puterea arhanghelilor,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, bogăție neîmpuținată,

Bucură-te, Sfântă Milostivire a lui Dumnezeu, har și pace de la Dumnezeu-Tatăl și de la Iisus Hristos,

O, Marie, Maica Milostivirii, solitoarea noastrǎ cǎtre la Fiul tău, mijlocește pentru noi harul Preasfintei Treimi!

Condac 13:

(Acest condac se zice de trei ori.)

Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindenea ești și toate le plinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de milă, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea, și miluiește, Bunule, sufletele noastre ca păziți fiind în pace, cu mulțumire, împreună cu tine, lui Dumnezeu să-I cântăm: Aliluia!



Apoi se zice iarăși Icosul 1 şi Condacul 1.


Psalmi

Psalm 1

Lăudat ești, Doamne, Lumina tuturor,

Lăudat ești, Doamne, Cuvântul Cel dintru început,

Lăudat ești, Doamne, Dragostea cea mai presus de orice,

Lăudat ești, Doamne, Toleranța care nu pedepsești degrabă,

Lăudat ești, Doamne, Purtarea de grijă a tuturor și a mea,

Lăudat ești, Doamne, în chitare, în viori, în tamburine, în glasuri de strigare,

Lăudat ești, Doamne, Creatorul muzicii celeste,

Lăudat ești, Doamne, Arhitectul Creator al Universului,

Lăudat ești, Doamne, Înțelepciunea cea nepătrunsă nici de mințile îngerești,

Lăudat ești, Doamne, Nemărginirea mai presus de orice nemărginire,

Lăudat ești, Doamne, Suveranitatea absolută,

Lăudat ești, Doamne, Sfințenia Sfintei Sfintelor,

Lăudat ești, Doamne, Trinitatea în Unitate, dincolo de înțelegere,

Lăudat ești, Doamne, Atotștiiința Care cunoaște pe toți și pe toate,

Lăudat ești, Doamne, Credincioșia Care promite și se va împlini,

Lăudat ești, Doamne, Omnipotența Care poate tot și Care dai putere făpturilor Tale,

Lăudat ești, Doamne, Puterea cea infinită Care nu se epuizează niciodată, Care se împarte și nu se desparte,

Lăudat ești, Doamne, Existența prin Sine, Care așa Te-ai prezentat lui Moise: Eu sunt Cel ce sunt,

Lăudat ești, Doamne, Atotsuficiența Care are viață în Sine Însuși,

Lăudat ești, Doamne, Dreptatea supremă,

Lăudat ești, Doamne, Imuabilitatea dincolo de orice schimbare, Aceeași ieri și azi și în veci,

Lăudat ești, Doamne, Mila pe Care o doresc făpturile și mai ales eu păcătosul,

Lăudat ești, Doamne, Eternitatea Care ai creat timpul și eonii,

Lăudat ești, Doamne, Bunătatea Care binecuvȃntezi pe copiii Tăi,

Lăudat ești, Doamne, Harul Care Te dăruiești tuturor,

Lăudat ești, Doamne, Omniprezența Care ești peste tot, în toți și în toate,

Lăudat ești, Doamne, Ființa Care nu cunoaște limite,

Lăudat ești, Doamne, Mângâietorule, Care îndulcești viața mea cea plină de dureri și necazuri,

Lăudat ești, Doamne, Slava cea mult dorită de îngeri.

Psalm 2

Lăudați-L pe Domnul, toți îngerii Lui,

Lăudați-L pe El, Serafimi în chipul focului, care stați împrejurul Lui, având câte șase aripi,

Lăudați-L pe El, Heruvimi cu ochi mulți, care revărsați înțelepciune, care străluciți cu lumina înțelegerii și a cunoștinței de Dumnezeu,

Lăudați-L pe El, Tronuri, întru care se odihnește Treimea,

Lăudați-L pe El, Domnii, care de bunăvoie și cu bucurie slujiți Lui,

Lăudați-L pe El, Puteri care împliniți fără odihnă voia Lui cea tare și puternică,

Lăudați-L pe El, Stăpânii care aveți putere asupra diavolilor și feriți pe oameni, să nu cadă în ispitele cele cumplite care duc la moarte și osândă,

Lăudați-L pe El, Arhangheli care vestiți tainele cele mari și înfricoșătoare ale Dumnezeirii, care descoperiți proorociile cele înalte,

Lăudați-L pe El, munții cei înalți cu pădurile voastre,

Lăudați-L pe El, văile cele adânci,

Lăudați-L pe El, marile și fluviile și râurile și toate apele care vuiți în mișcarea voastră,

Lăudați-L pe El, cerul și luna și Soarele și stelele,

Laudă-L pe El, suflete al meu, că minunat este Domnul întru lucrurile Sale.

Psalm 3

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, că El te-a ajutat în ziua de necaz,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, că El te-a izbăvit de limba cea vicleană,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, că El a dat pace inimii tale,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, că El strălucește ca un Soare peste toți și în toate,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, că El este Lumina cea neînserată,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, că El dă hrană copiilor tăi,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, că El te sprijină și te apără când ești asaltat de vrăjmașii cei văzuți și de cei nevăzuți,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, că El și întru El este Viața cea de veci,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, că El face judecată dreaptă celor năpăstuiți,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, că El a făcut cerul și pământul marea și toate cele dintru ele,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, că El îndreaptă pe cei gârboviți,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, că El dă vedere celor orbi,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, că El păzește pe orfan, pe cei străini și sprijină pe văduve,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, că El împărățește în veacul veacului și în veci de veci.

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, că El păzește pruncii tăi și le dă viață și-i hrănește,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, că El iubește cântarea, bine este a cânta Domnului,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, că El mare este și mare este tăria Lui,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, că El înalță pe cel blând și smerește pe cel trufaș,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, că El îmbracă cerul cu nori și gătește ploaie pe pământul însetat,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, că El dă hrană animalelor, puilor de vultur care strigă către El,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, că El este bun și binevoitor cu cei ce se tem de El și nădăjduiesc spre El,

Laudă, suflete al meu pe Domnul, că El și numai El te va scăpa de lațul viclean,

Lăudat ești Tu Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tatăl, Fiul și Sf. Duh, Unul Dumnezeu.

Psalm 4

Binecuvântat ești Tu, Doamne, Demnitatea și izvorul demnității noastre,

Binecuvântat ești Tu, Doamne, Egalitatea Tatălui cu Fiul și cu Duhul Sfânt, izvorul egalității în diversitate,

Binecuvântat ești Tu, Doamne, Libertatea și izvorul libertății nostre,

Binecuvântat ești Tu, Doamne, Dreptatea și izvorul de drept în Sine,

Binecuvântat ești Tu, Doamne, Care nu discriminezi pe nimeni,

Binecuvântat ești Tu, Doamne, Care tolerezi pe toți, chiar și pe păcătoși,

Binecuvântat ești Tu, Doamne, Cel Care faci justiție celor nedreptățiți și răsplătești drept fiecăruia,

Binecuvântat ești Tu, Doamne, Solidaritatea și izvorul solidarității oamenilor,

Binecuvântat ești Tu, Doamne, Fraternitatea Trinitară și izvorul fraternității,

Binecuvântat ești Tu, Doamne, Care asiguri identitatea noastră în eternitate,

Binecuvântat ești Tu, Doamne, Perfecțiunea în Sine și idealul spre Care tind toți sfinții,

Binecuvântat ești Tu, Doamne, Bucuria în Sine și izvorul oricărei bucurii,

Binecuvântat ești Tu, Doamne, Pacea mai presus de minte și de cuvânt, izvorul păcii dintre oameni,

Binecuvîntează-mă și pe mine, Doamne, că mult am păcătuit!

Psalm 5

Lăudați pe Domnul, că este bun, că El e Binele și în veac e binele Lui,

Lăudați pe Domnul, că El dă celor căsătoriți prunci spre bucuria omului,

Lăudați pe Domnul, că El a dat sănătate sufletului și trupului tău,

Lăudați pe Domnul, că ridică și smerește, luminează și întunecă,

Lăudați pe Domnul, că El povățuiește pe cei rătăciți pe calea cea dreaptă,

Lăudați pe Domnul, că El dă flămânzilor hrană și însetaților apă spre viață,

Lăudați pe Domnul, că ridică din întuneric și din umbra morții,

Lăudați pe Domnul, că ne-a scos pe noi din căile fărădelegii,

Lăudați pe Domnul, că ne-a auzit pe noi când am strigat către El în durerea noastră,

Lăudați pe Domnul, că ne-a vindecat pe noi și ne-a izbăvit din stricăciune.

Lăudați pe Domnul, Care poruncește vântului să sufle și el suflă cu putere mare,

Lăudați pe Domnul, Care zice furtunii să se liniștească și ea se oprește din urgia ei,

Lăudați pe Domnul, Care îmblânzește valurile cele înfricoșătoare,

Lăudați pe Domnul, că e milostiv și îndurător,

Lăudați pe Domnul, că El este sprijin tare în adunare de popor,

Lăudați pe Domnul, că la El aflăm adăpost în ceas de restriște,

Lăudați pe Domnul, Care preface pustiul în pământ roditor și aduce apă celor însetați,

Lăudați pe Domnul, Veselia celor drepți la inimă, Bucuria sfinților.

Lăudați pe Domnul, Cuvântul cel dintru început,

Lăudați pe Domnul, Strămoșul Cel vechi de zile,

Lăudați pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care sălășluiește în cerurile cele mai înalte!

Psalm 6

Laudați, tineri, pe Domnul,

Lăudat ești, Doamne, Forța care mă susține atunci când alunec,

Lăudat ești, Doamne, Înțelepciunea care îmi soleşte mintea mea cea lesne păcătoasă,

Lăudat ești, Doamne, Frumusețea de negrăit pe care o doresc îngerii,

Lăudat ești, Doamne, Supraveghetorul meu, Care călăuzești pașii mei pe căile Tale,

Lăudat ești, Doamne, Trezorierul Care bine chiverniseşti darurile date mie de Tatăl,

Lăudat ești, Doamne, Oratorul Care iei cuvântul, rugându-Te cu suspine negrăite în adâncul sufletului meu,

Lăudat ești, Doamne, Secretarul faptelor mele bune,

Lăudat ești, Doamne, Expertul Care pregătești sufletul meu la rugăciune,

Lăudat ești, Doamne, Care ai în grijă cartea conștiinței mele,

Lăudat ești, Doamne, Care primești darurile Sf. Duh pentru casa sufletului meu,

Lăudat ești, Doamne, Acoperitorul meu care păzești templul ființei mele,

Lăudat ești, Doamne, Care pui îngerii diaconi la slujire să păzească sufletul meu,

Lăudat ești, Doamne, Conducătorul meu suprem.

Lăudat ești, Doamne, în vecii vecilor!

Psalm 7471

Binecuvântat ești, Doamne, Tu, Cel ce mi-ai răsărit acum în inima mea întunecată,

Binecuvântat ești, Doamne, Cel ce mi-ai arătat lucruri minunate, pe care ochii nu le-au văzut,

Binecuvântat ești, Doamne, Cel ce m-ai făcut ucenic şi fiu al apostolului,

Binecuvântat ești, Doamne, Tu, Soarele dinainte de veci, Care ai strălucit în iad, iar pe urmă ai luminat şi sufletul meu întunecat şi mi-ai dăruit ziua cea neînserată,

Binecuvântat ești, Doamne, Cel ce ai umplut sărăcia mea de toate bunătăţile, Lumina întregii lumi,

Binecuvântat ești, Doamne, Tu, Care eşti Paharul apei şi Apa vieţii,

Binecuvântat ești, Doamne, Tu, Care eşti Sfeşnicul nestins pentru fiecare dintre sfinţi,

Binecuvântat ești, Doamne, Veşmântul şi Cununa şi Cel ce împarte cununi,

Binecuvântat ești, Doamne, Bucuria şi Odihna, Tu, Desfătarea şi Slava,

Binecuvântat ești, Doamne, Veselia şi Plăcerea,

Binecuvântat ești, Doamne, Soare neapropiat în mijlocul sfinților,

Binecuvântat ești, Doamne, singurul îndelung răbdător şi judecător al tuturor,

Binecuvântat ești, Doamne, prin care se fac oamenii în chipul lui Dumnezeu şi ia chip în ei Cel neîncăput în toţi, Dumnezeul neschimbător, imuabil prin fire, Cel ce voieşte să locuiască în toţi drepţii, ca să aibă fiecare înăuntru pe împăratul întreg şi împărăţia însăşi şi cele ale împărăţiei,

Binecuvântat ești, Doamne, Cel Care luminezi în mod neapropiat,

Binecuvântat ești, Doamne, abis fără sfârşit întru totul, întreg în toate privinţele, în toate părţile,

Binecuvântat ești, Doamne, sfârşitul Nesfârşitului,

Binecuvântat ești, Doamne, Care m-ai îmbrăcat în veşmântul atotstrălucitor, din care fulgeră strălucirea nemuririi şi face toate mădularele mele lumină,

Binecuvântat ești, Doamne, slava sau lumina nemuritoare, sau bucuria, sau strălucirea vieţii nemateriale a îngerilor, a arhanghelilor, a domniilor, heruvimilor, serafimilor şi a tuturor celorlalte oştiri cereşti,

Binecuvântat ești, Doamne, Care ești mai dulce ca orice mâncare şi băutură,

Binecuvântat ești, Doamne, raza imaterială venită din Cel nematerial,

Binecuvântat ești, Doamne, Care luminezi sufletele care Te caută,

Binecuvântat ești, Doamne, Izvorâtor de foc şi Apă răcoritoare,

Binecuvântat ești, Doamne, Care şi arzi şi îndulceşti,

Binecuvântat ești, Doamne, Iubire Care ne îndumnezeieşti,

Binecuvântat ești, Doamne, Care faci întunericul lumină,

Binecuvântat ești, Doamne, Care ridici pe cei din iad și faci pe muritori nestricăcioşi,

Binecuvântat ești, Doamne, Care atragi întunericul la lumină, Care biruieşti noaptea,

Binecuvântat ești, Doamne, Care ne arzi cu dorul Tău, Care ne străpungi fără suliţă,

Binecuvântat ești, Doamne, Care rabzi şi suporţi, Care nu răsplăteşti îndată, Care fiind în afară de toţi, vezi cele ce sunt făcute de toţi,

Binecuvântat ești, Doamne, Care fiind departe de noi, vezi fapta fiecăruia,

Binecuvântat ești, Doamne, Care luminezi ca soarele în inima mea materială în chip nematerial,

Binecuvântat ești, Doamne, adâncul fără hotar, în înălţimea de nemăsurat, cine va putea afla mijlocul sau sfârşitul?

Binecuvântat ești, Doamne, Care atragi sufletul la un dor negrăit şi dumnezeiesc,

Binecuvântat ești, Doamne, Care strălucind în mine întreg şi mă umpli întreg de întreaga bucurie şi dulceaţă dumnezeiască, dar şi de toată dorinţa,

Binecuvântat ești, Doamne, Însuşi izvorul pururea vieţuitor,

Binecuvântează-ne pe noi, ca să ne desfătăm şi noi cu sfinţii Tăi de bunătăţile veşnice în vecii vecilor.

Psalm 8 - indian

O, Dumnezeule Mare!

Eşti lipsit de formă, şi cu toate acestea, deşi motivele nu le cunoaşte nimeni,

Tu creezi multe forme;

Tu le creezi, iar apoi

Le atragi la Tine.

Umple-ne cu gânduri despre Tine!

Tu ții Focul, Tu ții Soarele,

Tu ții Aerul, Tu ții Luna,

Tu ții firmamentul înstelat,

Tu eşti Dumnezeu Suprem: Tu peste Apele de la început — Tu, Creatorul a toate!

Tu nu eşti femeie, Tu nu eşti bărbat,

Tu nu eşti tânăr, Tu nu eşti fecioară,

Tu nu eşti bătrânul care se clatină în bastonul său;

Tu Îţi îndrepţi Faţa în toate direcţiile.

Cuvântul Tău în fluturele întunecat,

Cuvântul Tău în papagalul verde cu ochi roşii,

Cuvântul Tău în norul tunător, în anotimpuri, în mări.

Tu ești pretutindenea, în toți și în toate.

Fără de-nceput eşti Tu,

Dincolo de timp, dincolo de spaţiu.

Tu eşti Acela Care a făcut

Cele trei lumi.

Lumea este creaţia Ta divină - Mireasa Ta.

Tu eşti Stăpânul ei, Conducătorul ei.

Mulţi sunt copiii ei -

Râurile, munţii,

Floare, piatră şi copac,

Animal, pasăre, om - în toate felurile, cuvintele Tale.

Tu, Cuvinte, Spirit încarnat,

Neuitând Ceea Ce eşti,

Te uneşti cu firea omului -

Dar nu numai pentru un anotimp.

Nedespărţindu-te de ea într-un sfârşit,

Tu o regăseşti în Tine.

Tu, Dumnezeu Nemuritor,

Şi tu, ţesut din lut - două firi şi totuşi o Persoană -

Ca două păsări frumoase,

Cu penajul aurit,

Tovarăşi nedespărţiţi,

Aşezaţi sus de tot pe crengile

Aceluiaşi copac.

Ca om Tu guşti

Fructele dulci ale pomului,

Fructele dulci şi amare;

Dar ca Dumnezeu, Stăpân al lumii,

Tu rămâi nevăzut

Imobil,

Observând liniştit.

Uitând de unitatea sa cu Tine,

Nedumerit de slăbiciunea sa,

Plin de întristare este omul;

Dar lasă-1 să te privească îndeaproape,

Să Te cunoască pe Tine ca pe Fiul Însuşi,

O, Doamne, mult venerat,

Şi să privească slava Ta -

Iată! Toată întristarea sa grea

Este preschimbată în bucurie.

Neschimbător eşti Tu,

Suprem, Sfânt, Curat!

În Tine sălăşluiesc dumnezeii.

Tu eşti Sursa tuturor Scripturilor:

Şi totuşi la ce vor servi Scripturile

Dacă sunt dulci pe buze,

Dar absente din inimă?

La cel care Te cunoaşte vine desăvârşirea -

Numai la el!

Tu eşti Domnul şi Stăpânul lumii,

Omul este sclavul ei.

Unindu-te cu lumea, Tu ai creat Universul.

Tu eşti sursa tuturor Scripturilor,

Şi Sursa tuturor credinţelor.

Universul este Haina Ta;

Şi Tu, mărite Dumnezeu, eşti Domnul ei.

Oriunde cuprinzi cu ochii,

Acolo, înlăuntrul fiecărei forme,

Tu sălăşluieşti cuvântul Tău.

Tu eşti Unul, doar Unul. Născut din pântecele Tatălui, Tu Te-ai sfărâmat:

La Tine se întorc toţi.

Tu, Doamne Dumnezeule, ai dăruit toate binecuvântările,

Tu, Lumina, Tu, Unicul Adorabil. Oricine Te găseşte pe Tine, găseşte pacea infinită.

Tu eşti Domnul Dumnezeu al tuturor dumnezeilor,

Toate lumile se odihnesc în Tine; Tu eşti conducătorul animalelor, cu două picioare, cu patru picioare;

Veneraţia inimii noastre să fie cu Tine! Tu eşti Domnul fericirii,

Mai subtil decât subtilul. Numai în Tine există pace.

Tu, Unicul Ocrotitor al Universului,

Tu, Domn al tuturor,

În inimile creaturilor Tale

Tu ai ascuns cuvintele Tale.

Prorocii au devenit una cu Tine. Cei care Te cunosc nu mor.

Tu eşti sursa tuturor religiilor.

Când străluceşte lumina cunoaşterii Tale,

Nu există nici noapte, nici zi,

Nici fiinţă, nici nefiinţă -

Numai Tu exişti.

Numai Tu singur exişti - Tu, Lumina Nepieritoare, adorabilă;

Marea Slavă este numele Tău.

Nu există nimeni în afară de Tine, Nimeni Care să-Ţi fie egal.

Nevăzută este forma Ta, Nevăzută pentru ochii muritori;

Numai proorocii, sfinţii, în inimile lor purificate -

Doar ei Te văd pe tine.

Ei sunt nemuritori în Tine.

Nici bărbat şi nici femeie eşti Tu,

Nici neutru;

Tu umpli Universul, Tu eşti Conştiinţa Însăşi, Tu eşti creatorul timpului.

Atotcunoscător eşti Tu. La rugămintea Ta, Puterea ta divină proiectează acest univers vizibil, proiectează nume şi forme.

Tu eşti Fiinţa Primordială,

Tu eşti dincolo de timp.

Indivizibil, Infinit, Unicul Adorabil -

Fie ca omul să mediteze asupra Ta în inima sa,

Fie ca el să se dedice Ţie,

Iar Tu, Dumnezeu infinit,

Te vei face cunoscut lui.

Psalm 9 - indian

El trăieşte în corpul Luminii, oraşul Ierusalim.

El se expune în lumea exterioară în nenumărate chipuri.

El este Stăpânul, Conducătorul întregii lumi, animate şi neanimate.

El se mişcă repede, deşi fară picioare. El apucă tot, deşi nu are mâini.

El vede tot, deşi nu are ochi. El aude tot, deşi nu are urechi.

El ştie tot, dar nimeni nu-L cunoaşte pe El.

El este numit Suprem, Măreţ, Dumnezeu, Atotputernicul.

Mai subtil decât subtilul, mai măreţ decât cel mai măreţ, se ascunde în inima logosului din toate creaturile. Prin îndurarea Sa, omul îşi pierde poftele, depăşeşte necazurile şi Îl descoperă pe El ca pe Supremul Dumnezeu.

Tu, pântece şi mormânt al Universului, şi sălaş al său; Tu, sursa oricărei virtuţi, Nimicitor al tuturor păcatelor,

Tu eşti aşezat în inimă.

Când Tu eşti văzut,

Timpul şi forma dispar.

Fie ca omul să-Ţi simtă prezenţa,

Fie ca el să te contemple înăuntru,

Şi la el va veni pacea,

Pacea eternă -

La nimeni altul - la nimeni altul!

Tu eşti Cel Veşnic între cei neveşnici, Conştiinţa celor conştienţi;

Deşi Unul, Tu împlineşti dorinţele multora.

Fie ca omul să se dedice

Cunoaşterii Tale,

Fie ca el să urmeze calea Ta,

Şi el Te va cunoaşte:

Toate lanţurile-i fi-vor dezlegate.

Poate un om să înfăşoare cerul ca pe o bucată de piele?

Poate el să-şi încheie suferinţa şi să nu Te cunoască pe Tine? Dacă adevărurile Scripturilor sunt subiect de meditaţie pentru un om devotat în cel mai înalt grad lui Dumnezeu, şi pentru avva său la fel, ele vor lumina. Ele vor lumina cu adevărat!

Omule... Pace tuturor! - pace – linişte!

Înţeleptul care prin credinţă, devotament şi meditaţie L-a conoscut şi a devenit una cu Hristos este eliberat de roata schimbării păcatului şi scapă de suferinţă şi moarte.

Psalm 10 - simeonian

Lumină ești, Doamne, lumină unică a celor Trei, Care luminezi mai mult decât soarele sufletul și mintea mea,472

Minunat ești, Doamne, Care mă uimești când Duhul Tău îmi deschide ochiul minții,

Lumină în lumină, lumină neapropiată, copleșitoare slavă,

Tu, Doamne, mă umpli de frică și de bucurie, deși nu văd decât o picătură din adâncul fără fund,

Prin deschizătura cerurilor,

Cu adevărat întreg,

Foc în mijlocul inimii mele.

Scoate-mă, Doamne, din mormântul gândurilor mele și din noaptea simțurilor de aici.

Te iubesc, Doamne! M-am îndrăgostit de frumusețea slavei Tale!

Ea strălucește pretutindenea și luminează toate!

Dumnezeul meu, îndură-Te de mine, rătăcitul, şi sădeşte frica Ta în inima mea, ca să fug de patimi, după poruncile Tale!

Mă doare inima şi plâng când îmi străluceşte Lumina Ta!

O, fire neprihănită, fiinţă ascunsă, iubire de oameni necunoscută celor mai mulţi oameni, milă nevăzută de cei ce vieţuiesc fără minte, fiinţă neschimbătoare, netăiată, întreit sfântă, lumină simplă şi fără chip, întru totul necompusă, necorporală, nedespărţită, necuprinsă de nici o fire, vino și Te sălășluiește în ieslea sufletului meu !

Îmbrățișează-mă, Doamne, așează-mă în afara întregii lumi.

Lasă-mă să Te privesc ca să știu că nu voi muri, aflându-mă înăuntrul Vieții.

Doamne, cu totul de negrăit şi de nespus,

Ție se cuvine cinstea, stăpânirea şi mărirea, ca Împăratului şi Dumnezeului şi Stăpânului tuturor, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Psalm 11 - simeonian

Lăudat ești, Doamne, să nu întorci marea Ta milă şi iubirea Ta de oameni de la noi,473

Lăudat ești, Doamne, Care m-ai scos pe mine din toate, din lume şi m-ai despărţit de rude şi de prieteni, ca să mă miluieşti şi să mă mântuieşti,

Lăudat ești, Doamne, pentru mărimea slavei Tale,

Lăudat ești, Doamne, Mântuitorule, de oameni iubitor, îndură-Te, Milostive, dă-mi putere,

Lăudat ești, Doamne, numără-mă, cu judecata care-Ţi e proprie, în cetele aleşilor,

Lăudat ești, Doamne, Dumnezeu înăuntrul şi în afara tuturor, dar şi sesizabil şi nesesizabil de cei drepţi;

Lăudat ești, Doamne, Stăpânul curat şi sfânt, Căruia se închină îngerii şi Îi liturghisesc cu cutremur şi de a Cărui faţă se clatină toată zidirea.

Lăudat ești, Doamne, Făcătorule al lumii, Care străluceai mai înainte de sus,

Lăudat ești, Doamne, măresc necuprinderea Ta şi vestesc bunătatea Ta,

Lăudat ești, Doamne, neschimbat, nemodificat şi întreg nemişcat, și totuși pururea în mişcare, întreg în afara zidirii, dar întreg şi în toată zidirea, Cel ce umpli întreg toate, fiind întreg în afara tuturor,

Lăudat ești, Doamne, dincolo de tot începutul, mai presus de toată substanţa, mai presus de firea firii,

Lăudat ești, Doamne, Ziditorul tuturor, Soare neapus, Sfeşnic nestins, necuprins deloc de întuneric, Care luminezi pururea pe cei ce Te văd pe Tine,

Lăudat ești, Doamne, Care ne scoţi şi ne urci în întregime cu Tine în lumina Ta şi ne faci din muritori nemuritori, și rămânând ceea ce suntem, ne facem prin harul Tău, fii asemenea Ţie, dumnezei ce văd pe Dumnezeu,

Lăudat ești, Doamne, Stăpânul plin de compătimire, blând, iubitor, Care aşteaptă pururea întoarcerea noastră, Care nu voieşte moartea celor ce L-au supărat, Care săvârşeşte în noi minunile înfricoşătoare, de care auzind că s-au săvârşit odinioară în casa lui David, ne uimim noi păcătoșii,

Lăudat ești, Doamne, Care nu eşti nimic din toate, ci mai presus de toate cele ce sunt şi de aceea despărţit de toate, fiind cugetat mai presus de toate,

Lăudat ești, Tu, Doamne, Cel nevăzut, neapropiat, de neapucat, de nepipăit; şi Care, fiind neînţeles, rămâi neschimbat,

Lăudat ești, Doamne, Tu, Care ești și întreg, și simplu, și întreg variat, Căruia mintea nu poate să-I înţeleagă varietatea şi armonia și frumuseţea slavei,

Lăudat ești, Doamne, Cel Ce nu eşti nimic din toate, ca mai presus de toate, Cel ce eşti înainte de toate, Dumnezeul tuturor, nevăzut, neapropiat, neapucat, nepipăit,

Lăudat ești, Doamne, bucuria, desfătarea şi slava celor ce Te iubesc pe Tine în vecii vecilor!

Psalm 12 - simeonian

Binecuvântat ești, Doamne, Care același ești, Unul și neîmpărțit,

Binecuvântat ești, Doamne, Dumnezeu înăuntrul şi în afara tuturor,

Binecuvântat ești, Doamne, de a cărui faţă se clatină toată zidirea,

Binecuvântat ești, Doamne, luminează-mă întreg cu slava Ta cea minunată, ca să mă uimesc de mila Ta,

Binecuvântat ești, Doamne, Care toate le poţi, toate le faci, cum voieşti şi dai şi celor din urmă ca şi celor dintâi. ba celor din urmă, o, minune, înaintea celor dintâi,

Binecuvântat ești, Doamne, Care strălucești mai înainte de sus, ca un soare cu totul fără raze,

Binecuvântat ești, Doamne, Care Te arăți tot mai strălucitor, fulgerând tot mai luminos,

Binecuvântat ești, Doamne, Care Te arăţi iarăşi cu totul neapropiat,

Binecuvântat ești, Doamne, măresc necuprinderea Ta şi vestesc bunătatea Ta, strig către Tine: slavă Celui ce a slăvit fiinţa noastră,

Binecuvântat ești, Doamne, Care rămâi neschimbat, nemodificat şi fiind întreg nemişcat, eşti pururea în mişcare, întreg în afara zidirii, dar întreg şi în toată zidirea, Care umpli întreg toate, fiind întreg în afara tuturor,

Binecuvântat ești, Doamne, Care eşti deasupra tuturor, dincolo de tot începutul, mai presus de toată substanţa, mai presus de firea firii,

Binecuvântat ești, Doamne, Care nu eşti nimic din toate, ci mai presus de toate cele ce sunt şi de aceea despărţit de toate, fiind cugetat mai presus de toate cele ce sunt,

Binecuvântat ești, Doamne, Te slăvesc pe Tine, Milostivul,

Binecuvântat ești, Doamne, m-ai rănit cu iubirea Ta, căci atunci când nu mi Te faci văzut, cugetarea mea se usucă, îmi arde mintea şi inima şi suspin,

Binecuvântat ești, Doamne, mă minunez de bunul chip al frumuseţii Tale căci, deschizând cerurile, Te-ai aplecat şi mi-ai dăruit slava negrăită şi minunată,

Binecuvântat ești, Doamne, Care mă învălui din toate părţile de o strălucire nemuritoare şi luminezi toate mădularele mele cu razele Tale,

Binecuvântat ești, Doamne, Care mă umpli de dulceaţa dumnezeirii,

Binecuvântat ești, Doamne, Care mă împărtăşești de lumină,

Binecuvântat ești, Doamne, Ziditorul tuturor, Căruia se cuvine slava şi cinstea în veci. Amin.

Psalm 13 - simeonian

Binecuvântat și lăudat ești, Doamne, Dumnezeul meu, că nici mărimea greşelilor, nici mulţimea păcatelor, nici răutatea faptelor nu vor covârşi vreodată iubirea Ta de oameni şi marea milă a Ta,

Binecuvântat și lăudat ești, Doamne, mai presus de cuvânt, mai presus de minte, Milostive,

Binecuvântat și lăudat ești, Doamne, că Tu ne cureţi şi ne luminezi şi ne faci părtaşi luminii, comunicându-le dumnezeirea Ta,

Binecuvântat și lăudat ești, Doamne, Care ne grăieşti ca şi unor prieteni adevăraţi ai Tăi,

Binecuvântat și lăudat ești, Doamne, bunătate nesfârşită,

Binecuvântat și lăudat ești, Doamne, iubire negrăită,

Binecuvântat și lăudat ești, Doamne, primeşte-mă ca pe fiul risipitor şi ca pe desfrânata,

Binecuvântat și lăudat ești Doamne, spală şi inima mea de toată viclenia, căci aceasta e rădăcina şi izvorul a tot păcatul,

Binecuvântat și lăudat ești, Doamne, Care ești foc, şi strălucire, şi nor al luminii, dar ești şi soare,

Binecuvântat și lăudat ești, Doamne, că Tu încălzeşti sufletul şi aprinzi inima mea şi o stârneşti,

Binecuvântat și lăudat ești, Doamne, Care mă învălui întreg ca o flacără purtătoare de lumină, Care umpli cu raze strălucitoare sufletul meu şi-mi luminezi mintea şi mă ridici la înălţimea contemplaţiei şi răpești mintea mea şi simţirea şi toată dorirea lumii,

Binecuvântat și lăudat ești, Doamne, Care ne dai iubirea ce pătrunde toate şi le vede, cercetează aerul, străbate cerurile, se scufundă în abisuri și ajunge la marginile din urmă ale lumii,

Binecuvântat și lăudat ești, Doamne, căci ai alungat laşitatea, ai sădit bărbăţia, mi-ai dezgolit mintea de simţirea lumii şi m-ai îmbrăcat în veşmântul simţirii spirituale,

Binecuvântat și lăudat ești, Doamne, că și apă şi foc ce îndulceşte ești, şi veşmânt, şi toată hrana şi băutura, în chip negrăit,

Binecuvântat și lăudat ești, Doamne, că toate ale Tale sunt neînţelese, necuprinse, toate lucrurile Tale şi slava Ta şi cunoştinţa Ta,

Binecuvântat și lăudat ești, Doamne, că Tu ne-ai dăruit Iubirea, nemărginită, negrăită, în nimic încăpută, care e Lumina, lumina neapropiată, lumina cea lucrătoare,

Binecuvântat și lăudat ești, Doamne, putere şi slavă, soare nepătruns celor înalţi în cele dumnezeieşti, stea pururea luminătoare pentru cei ce n-o cuprind,

Binecuvântat și lăudat ești, Doamne, că Tu Te opui întristării, alungi duşmănia şi faci să dispară cu totul pizma,

Binecuvântat și lăudat ești, Doamne, Care topeşti de la început şi slăbeşti curăţind şi alungi gândurile şi opreşti mişcările lor,

Binecuvântat și lăudat ești, Doamne, că Tu stingi mânia şi fierbinţeala inimii şi nu lași pe om să se mânie sau să se tulbure,

Binecuvântat și lăudat ești, Doamne, acum și în veci, amin.

Psalm 14 - simeonian

Lăudate-vor, Doamne, toți cei ce Te cunosc prin credinţă, stăpâniţi de multă frică şi ieșiți din ei de teamă, căci eşti mai presus de minte,

Lăuda-vor toți toate ale Tale cele neînţelese, necuprinse, toate lucrurile Tale şi slava Ta şi cunoştinţa Ta,

Lăuda-Te-vor, Doamne, întru Lumina Ta,

Lăuda-Te-voi, Doamne, cunoscând Iubirea ce ne-ai dăruit-o, nemărginită, negrăită, în nimic încăpută, care e Lumina, lumina neapropiată, lumina cea lucrătoare,

Minunată este faţa Ta, mai frumoasă decât toate, soare nepătruns, stea pururea luminătoare,

Minunat ești Tu arătându-Te şi luminând cu iubire de oameni, Cel mai presus de toată zidirea,

Te slăvesc pe Tine, desfătare şi bucurie, blândeţe şi pace, milă fără număr, abis de înduioşare, nevăzutul văzut, neîncăputul încăput, neatinsul, nepipăitul, prins de mintea mea,

Îți mulțumesc Ție, Care ne vii în ajutor, ne răsari de departe şi mă faci să Te simt în inima mea,

Lăuda-Te-voi, Doamne, luminează mintea cu o lumină foarte dulce,

Lăuda-Te-voi, Doamne, căci Tu îmi tâlcuieşti Scripturile şi-mi sporeşti cunoştinţa, mă înveţi taine, pe care nu sunt în stare să le spun, mă răpești din lume şi-mi porunceşti să am milă de toţi cei din lume,

Lăuda-Te-voi, Doamne, Care mă umpli de bucuria negrăită şi dumnezeiască,

Lăuda-Te-voi, Doamne, pentru frumuseţea Ta, pe care o îmbrăţişez mereu, o sărut şi mă închin,

Lăuda-Te-voi, Doamne, ca să mă împărtăşesc de lumina negrăită şi să mă fac lumină şi să mă fac nelipsit de harismele sufleteşti,

Lăuda-Te-voi, Doamne, Care ai sădit curaj în inima mea şi mi-ai dăruit îndrăzneala să nu mă tem de faraon,

Lăuda-Te-voi, Doamne, nu mă voi despărţi de Tine, nu-Ți voi călca poruncile, ci le voi păzi pe toate.

Psalm 15 – simeonian

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, căci El preschimbă buzele mele cu raza dumnezeirii Sale, făcându-le din necurate, sfinte,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, Cel ce ţine toate, Cel nevăzut tuturor cetelor cereşti şi neapropiat lui Moise, cel dintâi dintre prooroci,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, ţine-L şi sărută-L şi privește-L şi mănâncă-L şi găzduiește-L în inimă,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, pe Cel neînţeles, pe singurul negrăit, pe Cel neîncăput de nimeni şi tuturor neapropiat,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, bucură-te şi totodată tremură şi vestește marea Lui iubire de oameni,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, și fugi de învârtoşare, de sărăcia ultimă, de marea ticăloşie și marea neştiinţă, de vorbe nefolositoare şi deşarte, de îndrăzneală, de cugetarea lui Iuda vânzătorul,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, și primește harul Duhului în inimă, ca să locuiască în ea venerata Treime, luminându-o şi făcându-mă dumnezeu,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, și vezi firea cea mai de sus, care pe toate le face şi e nevăzută şi tuturor neapropiată,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, adâncimea ascunsă a Tainelor,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, primește pe Duhul şi pornește către Tatăl,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, nelăsând să intre nimic înăuntrul inimii, nici întipăririle, nici formele,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, treci peste văzduhul întunecat, pe care David îl numeşte zid şi părinţii l-au numit mare,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, și ajungi la liman, unde tot cel ce a ajuns află tot binele, căci acolo e raiul, acolo e pomul vieţii,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, și gustă pâinea cea dulce, băutura dumnezeiască, îndestulează-te de bogăţia nesecată a darurilor Lui,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, rugul Care nu se consumă, şi dezleagă-I îndată încălţămintea picioarelor,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, desfă marea şi treci singur văzând pe vrăjmaşi înecaţi în ape,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, privește pomul sădit în inimă, mierea ce curge din piatră,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, mănâncă mana şi pâinea îngerilor şi nu pofti nimic din cele omeneşti,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, uimit de faptele minunate ale lui Dumnezeu, vezi înflorind toiagul uscat al lui Aaron, sufletul cel sterp,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, spală-te în cristelniţa lacrimilor câştigând vederea,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, Care a ridicat piatra grea a răutăţilor tale,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, dumnezeire nedespărţită în trei persoane,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, o slavă, o cinste şi o bogăţie, bucură-te de toate bunătăţile Lui,

Laudă, suflete al meu, pe Domnul, Căruia I se cuvine slava, cinstea şi toată închinarea, acum şi pururea şi în toţi vecii.

Psalm 16 - simeonian

Tu, Doamne, strălucești, Te arăți ca lumină a slavei, ca lumină neapropiată a fiinţei Tale,

Tu, Mântuitorule, ai luminat sufletul întunecat,

Tu l-ai ridicat din iadul în care zăcea şi i-ai dat să vadă lumina zilei dumnezeieşti!

Tu îl faci pe el însuşi lumină, o, mare minune!

Tu ne-ai împărtăşit de slava îngerească, deşi am fost legați cu trupul prin fire.

Tu ne-ai făcut dumnezei, Dumnezeule, Cel ce subzişti prin fire dinainte de veci,

Care Te comunici prin lucrări şi înţelegem că vii la noi prin iluminare.

Tu, Doamne, vii la cei săraci cu duhul şi cu viaţa, la cei curaţi cu inima şi cu trupul, la cei simpli la cuvânt, dar simpli şi cu viaţa şi cu o părere despre ei şi mai simplă încă, celor ce fug de slavă ca de focul gheenei şi urăsc pe linguşitori din tot sufletul.

Căci Tu nu primeşti linguşirile, nu rabzi să auzi ceea ce nu este;

Tu vii la cei ce nu caută decât slava sufletului şi mântuirea tuturor fraţilor şi nu primesc plăcerea a ceva din lume nici prin cea mai mică mişcare a inimii, de pildă a laudei sau a slavei omeneşti sau a oricărei alte plăceri sau patimi.

Tu vii la cei smeriţi cu duhul şi cu inima la cei blânzi şi râvnitori pentru Domnul.

Tu la cei ce socotesc sărăcia ca împărăţie şi împărăţia ca sărăcie vii.

Tu vii la cei ce rămân înfrânaţi şi postind se satură în tot felul.

Tu vii la cei ce nu consimt cu nedreptatea şi nu pot trece cu vederea pe cel necăjit şi asuprit de cei avuţi,

La cei ce nu se tem de faţa oamenilor, căci văd faţa Domnului și nu-şi lasă inima încovoiată de daruri şi nu trec cu vederea legea dreptăţii.

Tu vii la cei care se închină Treimii Persoanelor, Dumnezeului Celui Unul, unit în chip negrăit prin fire,

La cei care învaţă de la Tatăl în chip tainic, la cei ce-L au pe Acesta, care au pe Cei Trei, în chip neconfundat, deşi neîmpărţit.

Tu ești Dumnezeu fără de început şi Făcătorul tuturor celor ce au fost făcute şi vor avea să fie, Care ai pus nume lucrurilor Tale şi fiecăruia un nume propriu.

Dumnezeu, Care locuieşti în lumina neapropiată.

Priveşte, suflete al meu, cerul, soarele şi stelele, priveşte la pământul devenit la porunca lui Dumnezeu maica şi mormântul nostru.

Priveşte, suflete al meu, lumea celor legaţi de pământ, soiurile tuturor animalelor ce se află în ea, formele diferite de păsări şi glasurile lor, până şi al micilor vrăbiuţe, întinderile mării, mărimea şi marginile ei și minunează-te,

Vino apoi şi te strânge de la cele din afară, adună-ţi mintea, cugetă-te pe tine, mai bine zis, gândeşte la ale tale şi la tine.

Din mărimea şi frumuseţea creaturilor poţi cunoaşte necuprinsa înţelepciune a lui Dumnezeu şi războiul spiritual pe care l-a ştiut de mai înainte Făcătorul tuturor.

Să alergi, suflete al meu, ca un cal pe calea cea dreaptă, dar nu necheza de pofta păcatului.

Să te faci, suflete, o pisică ce pândeşte şoarecele, dar nu răpeşte nicidecum cele ale aproapelui, nici nu fură partea proprie fraţilor.

Alungă toţi şoarecii potrivnici, departe de casa ta!

Să nu te faci lup, dar alungă lupii.

Mai bine să te faci câine al Stăpânului şi să mergi pe urmele Stăpânului tău, să nu te întorci înapoi şi să te faci pradă fiarelor sălbatice.

Imită iepurele, dacă nu poţi imita câinele şi dobândeşte drept adăpost pe Hristos ca piatră.

Sau urcă-te ca elefantul pe munţi, suflete, scăpând din mâinile vânătorilor, sau zboară ca frumoasa vrabie şi sari peste toate cursele! Socoteşte ca aripi sfânta iubire, fără de care nu vei putea trece nicăieri.

Imită asinul purtând pe Creator, fă-te şi bou care trage plugul dumnezeiesc şi sapă brazda dulce a Cuvântului.

Imită toate, suflete, afară de cele contrare!

Slavă Ţie, Tată şi Fiule şi Duhule Sfinte, dumnezeire neîmpărţită prin fire.

Ţie ne închinăm în Duhul Sfânt, toţi care avem Duhul ca unii ce L-am primit de la Tine şi văzând slava Ta nu o cercetăm cu curiozitate, ci vedem în El (în Duhul) pe Tatăl Cel nenăscut şi pe Cuvântul născut, ieşit din Tine.

Ne închinăm Treimii neîmpărţite şi neconfundate într-o unică dumnezeire şi stăpânire şi putere.

Psalm 17 - simeonian

Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul-Cuvântul şi bucură-te de frumuseţea Lui cea negrăită şi contemplă înfăţişarea Lui şi desfătează-te de ea: înfăţişare negrăită, înfăţişare nevăzută;

Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul, spune lucrările Lui, dar nu fiinţa!

Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul, Cel întreg mai presus de fire, mai presus de toată fiinţa, Dumnezeul şi Ziditorul meu.

Binecuvântează, suflete al meu, pe Tatăl, minunează-te de strălucirea slavei Sale dumnezeieşti ce se face văzută nouă ca lumină simplă, ca lumină dulce,

Binecuvântează, suflete al meu, pe Duhul, Ce se descoperă ca lumină, Care Se uneşte întreg, cu noi toţi, robii Săi.

Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul, Lumina văzută duhovniceşte de departe, dar Lumină aflată, totodată, înăuntrul nostru.

Binecuvântează, suflete al meu, pe Duhul, Lumină care susură ca apa şi arde ca focul, în inima în care pătrunde neîndoielnic.

Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul-Cuvântul, Chipul negrăit al Tatălui, frumuseţe negrăită şi te desfată cu El, Care produce în tine flacăra de nesuportat a dorului.

Binecuvântează, suflete al meu, pe Tatăl, văzând oceanul iubirii Lui de oameni,

Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul, că mare e răbdarea Lui, pe Mântuitorul, spune şi bunătatea şi mila Lui!

Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul, Cel drept Care nu lovește pe cei ce cad, ci mai degrabă le întindă mâna.

Binecuvântează, suflete al meu, pe Stăpânul, Care nu ne-a părăsit şi nici nu ne va părăsi vreodată.

Binecuvântează, suflete