Pr. Sorin Benescu





Unul

Dumnezeu









Vol. IV







Aici se inserează textul casetei CIP. Aici se inserează textul casetei CIP. Aici se inserează textul casetei CIP.




























DEDICAŢIE


Bunicilor mei, Costache şi Genica.





















Cuprins

Cuprins 5

Capitolul 61 13

Capitolul 62 14

Capitolul 63 16

Capitolul 64 17

Capitolul 65 18

Capitolul 66 19

Capitolul 67 20

Capitolul 68 21

Capitolul 69 21

Capitolul 70 22

Capitolul 71 23

Capitolul 72 23

Capitolul 73 24

Capitolul 74 25

Capitolul 75 26

Capitolul 76 26

Capitolul 77 27

Capitolul 78 28

Capitolul 79 29

Capitolul 80 30

Capitolul 81 31

Bibliografie 33

Bibliografie electronică 34











MULŢUMIRI

Mulțumesc soției mele, Dana,

pentru ajutorul acordat la tehnoredactare și corectare, pentru susținerea fără de care cartea

nu ar fi putut să vadă lumina tiparului.






























Motto: Şi a zis Domnul Dumnezeu: Iată Adam s-a făcut ca unul dintre Noi, cunoscând binele şi răul...

(Fac. 3.22)



Capitolul 611

Dumnezeu cuprinde toate lucrurile.2 El este comoara omului bun şi ocrotirea celui neştiutor şi pur.

Duhul lui Dumnezeu umple lumea, El cuprinde toate şi ştie orice şoaptă. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 1.7)

Vorbele bune sunt de mare preţ; faptele bune însă înalţă şi mai mult pe om. Nu trebuie să fie respins cu dispreţ nimeni pe nedrept. Este frumos să ai pietre scumpe, decoraţii şi să te urci în trăsuri. Dar mult mai bine este să înaintezi cu umilinţă spre Domnul.

Nu trece cu vederea vorbele înţelepţilor, ci la pildele lor opreşte-te, căci de la ei vei lua învăţătura şi îndemânarea de a sluji celor mai mari. (Cartea înţelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul) 8.8)

Străbunii cunoşteau înainte de toate Cărarea Atotputernicului Dumnezeu. Pentru că poate fi aflată fără cercetări îndelungi şi pentru că prin ea, chiar şi cel mai vinovat poate fi mântuit de păcatele şi durerile sale. Cărarea Atotputernicului Dumnezeu este cea mai de preţ comoară, cărarea mântuirii.

Bucura-mă-voi de cuvintele Tale, ca cel ce a aflat comoară mare. (Ps. 118.162)

O țară întinsă are mare putere de atracție. Acolo mulți se întâlnesc; e ca principiul feminin care atrage, supunându-se.

Iar regele Ptolomeu, supunând cetăţile cele de pe lângă mare, până la Seleucia cea de lângă mare, cugeta asupra lui Alexandru planuri rele. (Cartea întâi a macabeilor 11.8)

Cel care se supune conduce cu subtilitate. Tot astfel, dacă o țară mare nu-și arată mândria și puterea, cucerește țările mici fără lupte. Dacă o țară mică se supune, se întregește astfel cu o țară mare. Astfel că țara mare – Uniunea Europeană - are mai mulți oameni, iar țara mică are mai mult spațiu. Câștigul este astfel reciproc.

Domnul a zdrobit toiagul celor fără de lege, sceptrul răilor apăsători! Iată pe cel care lovea popoarele fără încetare cu mânia lui şi care în întărâtarea lui punea neamurile sub stăpânirea lui, supunându-le fără cruţare! (Isaia 14.5,6)

Capitolul 623

Unul Dumnezeu este Dumnezeul luminii. Pentru oamenii buni este o comoară, cei răi fug de ea.

Cât aveţi Lumina, credeţi în Lumină, ca să fiţi fii ai Luminii. Acestea le-a vorbit Iisus şi, plecând, S-a ascuns de ei. (In. 12.36)

Se pot câștiga oamenii cu vorbe frumoase, se poate câștiga respectul prin fapte frumoase. Dar Unul Dumnezeu este mai presus de bine. Cel care-L vede se scaldă în lumină.4

Căci voi toţi sunteţi fii ai luminii şi fii ai zilei; nu suntem ai nopţii, nici ai întunericului. (1 Tes. 5.5)

A practica Non-Acţiunea-Contemplația, a fi preocupat doar de înţelepciune, a gusta ceea ce este fără gust, a socoti mare ceea ce este rar şi valoros, a răsplăti ocara prin binefaceri, aceasta este duhovnicia - Cărarea Dumnezeului Treime.

Că am auzit ocara multora din cei ce locuiesc împrejur, când se adunau ei împreună împotriva mea; ca să ia sufletul meu s-au sfătuit. (Ps. 30.13)

Înţeleptul începe lucrurile grele mai întâi prin cele uşoare, lucrurile mari mai întâi prin cele mici; căci tot ce este azi mare sau greu a fost cândva, odinioară, mic şi uşor. El nu caută cu tot dinadinsul să facă lucruri mari, de aceea, fiind detaşat, le poate face.

Stăpânul tuturor nu Se va ruşina de nici un obraz, nici nu Se va sfii de vreo mărire, căci şi pe cel mic şi pe cel mare El i-a făcut şi pronia Lui e la fel pentru toţi. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 6.7)

Cel ce promite cu uşurinţă, rar îşi ţine cuvântul. Cel ce calculează suspicios şi temător cuvântul, uşor va întâmpina greutăţile. El cumpăneşte dinainte greutăţile şi, datorită faptului că acţionează plin de îndrăzneală, le va învinge.

Este câte unul care tace şi se află înţelept, şi este câte unul care se face urât pentru vorba cea multă. (Cartea înţelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul) 20.4)

Ȋn alegerea unui conducător, nu bogăția sau experiența sunt necesare, ci gradul lui de competență.5

Un conducător prin dreptate face să propăşească ţara, iar cel ce pune dări grele o ruinează. (Pildele lui Solomon 29.4)

De ce cei din vechime prețuiau pe aceia care erau cu Dumnezeu? Pentru că erau iubiți de popor.

Iubiţi pe Domnul toţi cuvioşii Lui că adevărul caută Domnul şi răsplăteşte celor ce se mândresc, cu prisosinţă. (Ps. 30.25)

Capitolul 636

Acțiunile bune nu se fac în grabă, munca bună nu necesită epuizare.

Că mai bună este mila Ta decât viaţa; buzele mele Te vor lăuda. (Ps. 62.4)

Este uşor de păstrat ceea ce stă liniştit. Este uşor să prevezi ceea ce n-a început, atunci când eşti înţelept. Este uşor de sfărâmat ceea ce este încă slab. Este uşor de împrăştiat ceea ce este încă mic. Zdrobiţi deci răul înainte de a exista, opriţi dezordinea înainte de a izbucni.

Să dărâmaţi jertfelnicele lor, să stricaţi stâlpii lor, să arderi cu foc copacii lor, să sfărâmaţi idolii dumnezeilor lor şi să ştergeţi numele lor din locurile acelea. (Deut. 12.3)

În curgerea timpului, ce este mic crește, ce este în urmă ajunge în frunte. Cel mai mare copac a răsărit dintr-un sâmbure mic, un turn cu nouă caturi s-a înălţat de la un pumn de pământ. O călătorie de mii de leghe a început cu un pas. Cel ce lucrează, uneori va da greş, cel ce ia, adesea va pierde. Marile călătorii încep cu un pas timid, marile realizări au începuturi modeste. De aceea, înţeleptul nu se teme de nereuşită;7 nelegându-se de nimic, nu are ce pierde. Omul obişnuit, dimpotrivă, dă greş în ajunul izbânzii, pentru că nu este la fel de prevăzător la sfârşitul acţiunii ca la începutul ei. Înţeleptul, fiind pe deplin detaşat, nu urmăreşte decât lipsa de patimi. El dispreţuieşte bunurile greu de obţinut, se străduieşte să nu cerceteze excesiv, nu lasă mintea să speculeze steril şi se fereşte de greşelile pe care toţi oamenii comuni şi neştiutori le săvârşesc. El nu vrea decât, detaşat şi plin de dragoste, să ajute toate fiinţele să progreseze după propria lor fire, de aceea nu îndrăzneşte să lucreze altfel. El vede perspectiva lucrurilor în pași timizi, începuturi modeste. De aceea, urmând pe Unul, el întreprinde totul cu multă cumpătare; astfel că tot ce face e solid, durează; îndeplinește totul fără grabă și eforturi.

Cel încet la mânie e mai de preţ decât un viteaz, iar cel ce îşi stăpâneşte duhul este mai preţuit decât cuceritorul unei cetăţi. (Pildele lui Solomon 16.32)

Capitolul 648

Problemele pot fi evitate chiar înainte de a începe; armonia este astfel menținută înainte să apară confuzia. Închizând ușa, nimeni nu poate intra.

Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta şi, închizând uşa, roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie. (Mat. 6.6)

Un copac mare a fost la început o mlădiță mică, o mare călătorie de mii de kilometri începe cu un pas.

Orice mlădiţă care nu aduce roadă întru Mine, El o taie; şi orice mlădiţă care aduce roadă, El o curăţeşte, ca mai multă roadă să aducă. (In. 15.2)

Înțeleptul nu insistă să câștige, nu aleargă după glorie sau competiții. Astfel, nu poate pierde nimic. Este exemplul de înfăptuire a lucrurilor fără efort.

Aceasta este soarta celor lacomi de câştig; lăcomia le aduce pierderea vieţii. (Pildele lui Solomon 1.19)

Străbunii urmau cărarea bisericii nu numai pentru a lumina poporul, ci şi pentru a se conduce pe ei înșiși simplu şi firesc.

Aşadar, Israele, ce cere de la tine Domnul Dumnezeul tău? - Numai aceasta: să te temi de Domnul Dumnezeul tău, să umbli în toate căile Lui, să-L iubeşti şi să slujeşti Domnului Dumnezeului tău, din toată inima ta şi din tot sufletul tău; (Deut. 10.12)

Poporul este greu de guvernat când este excesiv de învăţat.

Şi a zis Domnul: "De aceea poporul acesta se apropie de Mine cu gura şi cu buzele Mă cinsteşte, dar cu inima este departe, căci închinarea înaintea Mea nu este decât o rânduială omenească învăţată de la oameni. (Isaia 29.13)

Capitolul 659

Pentru ce fluviile şi mările primesc tributul tuturor apelor? Ȋndeosebi pentru că pot să se menţină sub nivelul lor. Tot astfel, înţeleptul care aspiră să fie deasupra oamenilor vorbeşte de el însuşi ca şi când ar fi mai prejos de ei; voind să-i călăuzească, el stă adeseori în urma lor. Astfel, poporul este deasupra lui şi el totuşi nu-i simte povara; este înaintea lui şi el totuşi nu suferă. Toţi îl preamăresc atunci şi i se supun. El se pleacă şi, fiind prin modestia sa mai prejos de oameni, nu-şi face duşmani.

Uscatu-s-a ca un vas de lut tăria mea, şi limba mea s-a lipit de cerul gurii mele şi în ţărâna morţii m-ai coborât. (Ps. 21.16)

Sfinții din vechime îi învățau pe oameni viața simplă; fără viață simplă multe cunoștiințe sunt nefolositoare.

Pentru ca să cunoască toate popoarele că Domnul este Dumnezeu şi nu este altul afară de El! (3 Regi 8.60)

Ȋnșelând poporul, conducătorul face ca și poporul să umble după înșelătorii, astfel că înșelăciunea îi stăpânește pe toți. Știind acestea, se pot evita multe rele.

Dar fiii lui Israel au făcut iarăşi rele înaintea ochilor Domnului şi au slujit baalilor şi astartelor şi dumnezeilor Amoreilor, dumnezeilor Sidonului, dumnezeilor Amoniţilor, dumnezeilor Moabiţilor şi dumnezeilor Filistenilor, iar pe Domnul L-au părăsit şi nu L-au slujit. (Jud. 10.6)

Capitolul 6610

Toată lumea spune că învăţătura creștină este mare, dar nu e potrivită firii omeneşti. Eu consider însă că tocmai pentru aceasta ea este mare. Cât priveşte celelalte învăţături ce par fireşti, de mult s-a văzut într-adevăr micimea lor.

Dar pe când mergeam eu şi mă apropiam de Damasc, pe la amiază, deodată o lumină puternică din cer m-a învăluit ca un fulger. (Fapte 22.6)

Un credincios are în el trei comori:

- blândeţea, care îi îngăduie să facă adeseori lucruri măreţe;

- umilinţa, mulţumită căreia poate oricând deveni primul;

- cumpătarea, care-i permite să fie retras şi totuşi să se găsescă în faţă.

Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. (1 Cor. 13.4)

Din cauza pervertirii oamenilor,11 astăzi se caută mai ales curajul, nu blândeţea, ambiţia, iar nu cumpătarea. Azi se urmăreşte cel mai adesea a fi mereu în faţă, nu a fi modest şi retras. Totuşi, blândeţea este biruitoare atât în atac, cât şi în apărare. Dumnezeu a dat omului blândeţea spre mântuire şi iluminare. Blândeţea este o comoară nepreţuită.

Întâi, trebuie să ştiţi că, în zilele cele de apoi, vor veni, cu batjocură, batjocoritori care vor umbla după poftele lor… (2 Petru 3.3)

Un râu curge către părțile cele mai joase ale văii, astfel este stăpânul văii. Pentru a-i câștiga pe oameni, aceştia trebuie serviți, pentru a-i conduce pe oameni, ei trebuie urmați. Astfel, când înțeleptul îi conduce pe oameni, ei nu se simt apăsați; când înțeleptul stă în fața oamenilor, ei nu se simt confruntați. Astfel, înțeleptul este pildă vie, iar cei din preajma lui se simt ocrotiți.

Capitolul 6712

Un comandant bun nu este violent. Un luptător bun nu este mânios. Cel ce ştie să învingă nu se războieşte. Cel ce ştie să conducă oamenii este foarte umil. Iată ce înseamnă a acţiona fără luptă şi a şti să te foloseşti cu înţelepciune şi dragoste de oameni. În felul acesta, înţeleptul uneşte acţiunea sa cu voinţa Atotputernicului. Iată înţelepciunea străveche.

Vreau deci ca bărbaţii să se roage în tot locul, ridicând mâini sfinte, fără de mânie şi fără şovăire. (1 Tim. 2.8)

Cei ce urmează lui Hristos Dumnezeu au trei calități esențiale:

  1. Compasiunea, prin care se dobândește curajul,

  2. Prudența, prin care se dobândește puterea,

  3. Modestia, prin care se dobândește influența.

Dar oamenii obișnuiesc să premărească pe erou. Vor să dobândească putere prin lipsa de prudență, să-și crească influența prin afișarea mândriei. Doar cel plin de compasiune este cu adevărat curajos, doar cel prudent are cu adevărat putere, doar cel modest poate influența cu adevărat oamenii. El este astfel cu Dumnezeu.

Căci se cuvine ca episcopul să fie fără de prihană, ca un iconom al lui Dumnezeu, neîngâmfat, nu grabnic la mânie, nu dat la băutură, paşnic, nepoftitor de câştig urât,… (Tit 1.7)

Capitolul 6813

Un mare războinic zicea: "Prefer să fiu oaspete decât gazdă, prefer să fac un pas mic înapoi, decât unul mare înainte".

M-am ţinut cu pasul meu după pasul Lui, am păzit calea Lui şi nu m-am abătut din ea. (Iov 23.11)

Compasiunea este cea mai bună apărare. Un luptător eficient nu e fricos, nu-și arată agresivitatea. Cuceritorul eficient nu se implică în lupte grele, un adevărat conducător nu-i plin de autoritate. Cel fără frică și agresivitate atrage pe alții, cuceritorul nu stăpânește prin violență. Conducătorul nu ajunge în frunte prin autoritate. Fiind în armonie, în pace, totul se poate înfăptui. Poţi apuca sabia fără să o foloseşti şi să înaintezi binevoitor către duşman, fără să lupţi. Nu este mai mare greşeală decât a ataca cu nesocotinţă, căci astfel se poate pierde totul. Adeseori, când două oşti se luptă cu arme egale, omul cel mai milos este cel care obţine victoria.

Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea Lui faţă de noi prin aceea că, pentru noi, Hristos a murit când noi eram încă păcătoşi. (Rom. 5.8)

Capitolul 6914

E mai ușor a da înapoi zece metri decât a avansa unul. Disputele pot fi câștigate prin simpla așteptare; în loc de înaintare agresivă, se poate merge înapoi și se poate aștepta. Învăţătura creștină, care izvorăşte din Înţelepciunea lui Dumnezeu15, este uşor de înţeles, uşor de urmat şi totuşi nimeni care nu este credincios nu o înţelege, nimeni în afara celui care crede nu o aplică. Cuvintele, simple în aparenţă, au o obârşie străveche şi acţiunile izvorăsc din legea veșnică supremă. Cei ce o înţeleg sunt rari; doar aceia care realizează pe deplin adevărul dogmelor preţuiesc învățătura căci, pentru necredincioși, omul înţelept pare sărac, pentru că ţine ascunsă în suflet comoara sa etern nepieritoare.

Fericit este omul care a aflat înţelepciunea şi bărbatul care a dobândit pricepere… (Pildele lui Solomon 3.13)

Bătăliile pot fi cucerite fără a afișa putere, fără înarmare agresivă. Nu subestima adversarul, nici pe cei hotărâți în luptă.

Agresivitatea pare a câștiga, dar în cele din urmă cel cu compasiune e biruitor.

Înţelepciunea şi-a zidit casă rezemată pe şapte stâlpi… (Pildele lui Solomon 9.1)

Capitolul 7016

A şti că nu ştii este un merit; a nu şti şi a te complace în această stare penibilă este o slăbiciune; a simţi această slăbiciune înseamnă a face un pas către depăşire.

Iată începutul înţelepciunii: Agoniseşte înţelepciunea şi cu preţul a tot ce ai, capătă priceperea. (Pildele lui Solomon 4.7)

Puțini sunt în lume cei ce-l urmează pe Hristos, Care se manifestă cu multă simplitate. Omul obișnuit înțelege greu divinitatea lui Hristos, deși lucrările Lui sunt evidente. Slăvind pe Hristos, ne facem părtași înțelepciunii Lui.

Căci dacă am fost altoiţi pe El prin asemănarea morţii Lui, atunci vom fi părtaşi şi ai învierii Lui… (Rom. 6.5)

Sfântul n-are haine scumpe, poate părea fără însemnătate, dar comoara sa este în inimă. Sfântul, prin depăşirea limitelor sale comune, nu are slăbiciuni; el îşi simte slăbiciunea şi, trecând dincolo, ajunge astfel să nu le mai aibă.

Podoaba voastră să nu fie cea din afară: împletirea părului, podoabele de aur şi îmbrăcarea hainelor scumpe… (1 Petru 3.3)

Capitolul 7117

Să-ţi cunoşti limitele este înțelepciune,18 opusul este ignoranță. Înțeleptul își cunoaște limitele, astfel că știe oricând cât poate face.

Minunată este ştiinţa Ta, mai presus de mine; este înaltă şi n-o pot ajunge. (Ps. 138.6)

Nu consideraţi că locuinţa voastră este prea strâmtă şi credinţa voastră prea modestă. Cel smerit se cunoaşte întocmai aşa cum este şi nu caută să pară altfel; nu se supraestimează, nu se subestimează.

Robul Tău sunt eu; înţelepţeşte-mă şi voi cunoaşte mărturiile Tale. (Ps. 118.125)

Capitolul 7219

Cel care îşi arată mereu, ostentativ şi plin de mândrie, curajul, prin îndrăzneală va pieri. Cel care are curajul de a se stăpâni mereu va fi fericit.

Frica de Dumnezeu este începutul înţelepciunii; cei fără minte dispreţuiesc înţelepciunea şi stăpânirea de sine. (Pildele lui Solomon 1.7)

Înțeleptul nu intervine fără a fi chemat, nu se amestecă în treburile altora, decât pentru a se apăra. Deși se cunoaște bine pe sine însuși, el nu face caz de propria-i personalitate, se respectă pe sine însuși, dar nu așteaptă de la alții respect.

Şi de cele străine fereşte pe robul Tău; de nu mă vor stăpâni, atunci fără prihană voi fi şi mă voi curăţi de păcat mare. (Ps. 18.14)

Cum am putea şti care este voia Domnului? Înţeleptul se hotărăşte greu să acţioneze; înainte de acţiona, el intuieşte voinţa Domnului. El urmează astfel totdeauna Calea Cerului, mai mereu acţionează fără luptă şi astfel învinge totul. El lasă lucrurile să treacă atunci când știe că nu au nici o legătură cu el, se implică astfel numai în ce este semnificativ. El nu vorbeşte şi totuşi se face ascultat. Nu cheamă, dar toate sufletele aleargă parcă fermecate spre el. Pare domol, dar este foarte iscusit. Urzeala harului este rară, dar cel care nu este înţelept nu o poate țese.

Drept aceea, nu fiţi fără de minte, ci înţelegeţi care este voia Domnului. (Efes. 5.17)

Capitolul 7320

Dacă poporul nu se teme de moarte, nu poate fi guvernat cu ameninţarea morţii. Dacă se teme de ea, se pot executa vinovaţii, dar cine are îndrăzneala să o facă? Există un Judecător Suprem, Domnul, El singur dă această pedeapsă. Cel care vrea să-L înlocuiască este ca şi un neîndemânatic care ar vrea să cioplească nişte statui cu securea - atunci el se răneşte uşor.

Căci cunoaştem pe Cel ce a zis: "A Mea este răzbunarea; Eu voi răsplăti". Şi iarăşi: "Domnul va judeca pe poporul Său". (Evr. 10.30)

Un viteaz care nu se stăpânește fie ucide, fie e ucis. Un viteaz care se stăpânește trăiește și nu vatămă pe nimeni. Cerul îl protejează pe cel ce nu vatămă, căci nici Unul Dumnezeu nu se opune, nu silește; când vorbește I se răspunde, când cere, I se îndeplinesc dorințele, când dorește să întreprindă ceva, totul se înfăptuiește. În vastitatea Sa, Dumnezeu pare că-i gol, dar e Plinătate, nimic nu scapă din legile-I dumnezeieşti.

Şi să cunoaşteţi iubirea lui Hristos, cea mai presus de cunoştinţă, ca să vă umpleţi de toată plinătatea lui Dumnezeu. (Efes. 3.19)

Capitolul 7421

Justiția nu se poate baza pe amenințarea cu moartea, căci pentru cei cărora nu le e frică de moarte ar fi întru totul ineficientă. Când asuprirea aduce moartea la orice pas, cui îi mai e frica de moarte? Ȋntr-o astfel de țară, judecătorii sunt inutili.

Că drept este Domnul şi dreptatea a iubit şi faţa Lui spre cel drept priveşte. (Ps. 10.7)

Poporul este înfometat când împăratul risipeşte tezaurul. Poporul este greu de cârmuit dacă împăratul nu dă dovadă de înţelepciune. Poporul uneori ajunge să nu se teamă de moarte, pentru că are multe de suferit în viaţă; de aceea, disperat, el nu se mai teme de moarte.

Atunci Domnul Dumnezeul tău va întoarce toate blestemele acestea asupra vrăjmaşilor tăi şi a celor ce te-au urât şi te-au prigonit. (Deut. 30.7)

Cel ce nu se zbate să trăiască cu orice preţ, este mai înţelept decât cel ce pune viaţa aceasta mai presus de toate.

Că cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde; iar cine îşi va pierde sufletul pentru Mine îl va afla. (Mat. 16.25)

Capitolul 7522

Când se naşte, omul este mlădios şi slab; când moare, este tare, rigid. Tinerele mlădiţe ale plantelor sunt moi şi mlădioase; lemnul mort este tare şi uscat. Puterea şi rigiditatea însoţesc moartea; frăgezimea şi mlădierea însoţesc viaţa. Cel ce se sprijină doar pe propria lui putere nu va repurta mereu victoria. Când copacul a devenit foarte puternic, este tăiat. Cel care este socotit mare şi puternic este adeseori mult mai prejos decât acela care este mlădios şi slab.

Şi când L-am văzut, am căzut la picioarele Lui ca un mort. Şi El a pus mâna dreaptă peste mine, zicând: Nu te teme! Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă, şi Cel ce sunt viu. Am fost mort, şi, iată, sunt viu, în vecii vecilor, şi am cheile morţii şi ale iadului. (Apoc. 1.18,19)

Când conducătorii devin lacomi,23 exploatând poporul, poporul flămânzește. Când conducătorii își urmăresc doar interesele proprii, oamenii devin răzvrătiți. Când conducătorii ucid fără motiv, oamenilor nu le mai este frică de moarte și se răscoală.

Omul lacom aţâţă cearta, iar cel ce nădăjduieşte în Domnul va fi îndestulat. (Pildele lui Solomon 18.25)

Capitolul 7624

Omul se naște plăpând și sensibil, la moarte e tare și înțepenit. Mlădițele tinere sunt flexibile și fragede. Când planta se usucă, se întăresc și mor. Ce-i tare, înțepenit, exprimă moartea, ce-i slab, plăpând, sensibil, e semn al vieții.

Cunoscute mi-ai făcut căile vieţii; umplea-mă-vei de veselie cu faţa Ta, şi la dreapta Ta de frumuseţi veşnice mă vei sătura. (Ps. 15.11)

Așa cum pomul tare nu se poate îndoi şi, bătut puternic de un vânt, se rupe, tot astfel, ce-i inflexibil se-ndreaptă către moarte. Ce-i tare și înțepenit cade la pământ, iar ce e ușor, mlădios, e dus de vânt departe.

Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. (Ps. 50.18)

Capitolul 7725

Calea cerului este asemănătoare arcaşului care, întinzându-şi arcul, coboară ceea ce este înălţat şi ridică ceea ce este jos. Cerul ia de la cei care au prea mult, pentru a da celor care nu au îndeajuns. Însă omul pervers şi rău ia chiar de la sărac, pentru a-şi spori prisosul. Cine, având prisos, vrea să-l pună plin de detaşare în slujba lumii? Numai acela care, plin de înţelepciune, păşeşte pe cărarea sfințeniei. Înţeleptul acţionează prompt, fără speranţa răsplătirii; el lucrează totdeauna detaşat şi bucuros, fără să râvnească plată.

Căci tot celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel ce n-are şi ce are i se va lua. (Mat. 25.29)

Providența26 divină e ca un arc întins, partea-i de sus se coboară, cea de jos se ridică. Diminuează ce este în exces, crește ce este puțin. Milostenia ia de unde este prea mult și pune acolo unde este prea puțin. Avariția oamenilor este de a lua de la cei ce au puțin și de a da celor ce au prea mult. Cum s-ar putea astfel mulțumi lumea?

Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; (Mat. 25.35)

Creștinul înțelept știe că nu posedă nimic cu adevărat. El dă surplusul lumii, fără să aștepte ceva în schimb. Lucrează fără a-și însuși meritele și este pildă vie.

Sau nu ştiţi că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt care este în voi, pe care-L aveţi de la Dumnezeu şi că voi nu sunteţi ai voştri? (1 Cor. 6.19)

Capitolul 7827

Nu este nimic mai flexibil ca apa, deși-i slabă. În timp, ea poate pătrunde piatra cea mai tare. Ȋn timp, ușorul învinge greul, iar ceea ce-i slab doboară ce e tare. Deși aceste lucruri sunt cunoscute de toți, puțini sunt pregătiți să le aplice. Astfel că cel ce e modest e cel mai potrivit ca să conducă. Cel ce rezolvă problemele altora este adevăratul conducător.

Ci Dumnezeu Şi-a ales pe cele nebune ale lumii, ca să ruşineze pe cei înţelepţi; Dumnezeu Şi-a ales pe cele slabe ale lumii, ca să le ruşineze pe cele tari; (1 Cor. 1.27)

Nimic pe pământ nu este mai moale, mai slab decât apa; şi totuşi, cu câtă uşurinţă sfarmă ea tot ce este tare şi dur! Cel slab şi tenace învinge pe cel puternic; ceea ce este moale, până la urmă, biruie ceea ce este dur. Toată lumea cunoaşte această realitate, însă aproape nimeni nu o bagă în seamă. Iată pentru ce înţeleptul zice: cel ce ştie să rabde învinuirile nedrepte ale semenilor săi este un adevărat stăpân; cel ce îndură plin de compasiune blestemele nemeritate este un adevărat rege.

Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte… Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. (1 Cor. 13.4,7)

Adevărul pare adeseori contrar firii, pentru cei obişnuiţi în minciună. Pentru foarte mulţi ignoranţi, adevărul este cea mai formidabilă minciună.

Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău! (Exod 20.16)

Capitolul 7928

După o ură mare, va rămâne întotdeauna o ură mică, tocmai de aceea înţeleptul rămâne calm, egal şi plin de dragoste ; el nu aşteaptă nimic de la alţii.

Dacă vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai înainte decât pe voi M-a urât. (In. 15.18)

Omul virtuos nu se gândeşte decât la ceea ce are de înfăptuit, omul obişnuit se gândeşte mai mereu numai la profit.

Aceasta este soarta celor lacomi de câştig; lăcomia le aduce pierderea vieţii. (Pildele lui Solomon 1.19)

Harul nu are preferinţă pentru nimeni; el este însă fulgerător de partea omului virtuos şi înţelept.

Ei vor înţelege adevărul, ca unii care şi-au pus încrederea în Domnul; cei credincioşi vor petrece cu El în iubire, căci harul şi îndurarea sunt partea aleşilor Lui. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 3.9)

Când legile și regulile apasă pe capul oamenilor, ei au dorința firească să le încalce.

Păziţi legile Mele şi le pliniţi, că Eu sunt Domnul, Cel ce vă sfinţeşte. (Lev. 20.8)

Cel drept își face datoria, deși n-așteaptă nimic de la nimeni. Este nepătimaș. Nu-și însușește ca proprii virtuțile, ci le atribuie lui Hristos. Întocmai ca El, nu-și impune voința, este astfel pe Calea către Dumnezeu.

Îndreaptă picioarele mele în cărările Tale, ca să nu şovăie paşii mei. (Ps. 16.5)

Capitolul 8029

Într-o comunitate mică cu câțiva oameni, a poseda lucruri care nu sunt utile nu are sens. A prețui viața simplă este mai important.

Vindeţi averile voastre şi daţi milostenie; faceţi-vă pungi care nu se învechesc, comoară neîmpuţinată în ceruri, unde fur nu se apropie, nici molie nu o strică. (Luca 12.33)

Pentru a cunoaște lumea, nu-i necesar a pleca. Se poate folosi lumina minții.

Înainte de toate s-a zidit înţelepciunea şi înţelegerea minţii este din veac. (Cartea înţelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul) 1.4)

Pentru apărare, nu este nevoie să a arăţi armele, ele sunt ținute la păstrare, la nevoie. Pacea și liniștea să domnească, căci bunele relații cu vecinii sunt esențiale,

Fereşte-te de rău şi fă bine, caută pacea şi o urmează pe ea. (Ps. 33.13)

Cel înțelept rămâne liber.

Deci, dacă Fiul vă va face liberi, liberi veţi fi într-adevăr. (In. 8.36)

Ȋnainte de toate, oamenii să revină la comportamentele lor fireşti şi să se iubească plini de dăruire şi abnegaţie. Astfel, ei ar găsi plăcută hrana obişnuită, elegant veşmântul simplu, paşnică şi sigură locuinţa lor, încântătoare desfătările patriarhale. Şi de ar fi aşa de aproape de regatul vecin, încât s-ar auzi cântec de cocoş şi lătrat de câini, cetațenii ar fi fericiţi și ar ajunge la adânci bătrâneţi şi ar muri fără să fi simţit nevoia de a ieşi din ţară.

Inima aşezată pe cugetul înţelegerii este ca podoaba cea făcută pe peretele neted. (Cartea înţelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul) 22.18)

Capitolul 8130

Cuvântul sincer31 nu este ambiţios, cuvântul ambiţios nu este sincer. Omul gâlcevitor nu este virtuos, iar omul bun nu este gâlcevitor. Cel ce merge pe cărarea adevărului nu se consideră învăţat, ci înţelept; cel “învăţat” nu poate cunoaşte cărarea adevărului credinței. Înţeleptul nu îngrămădeşte niciodată comori. Cu cât cheltuieşte mai mult pentru alţii, cu atât câştigă mai mult pentru sine. Cu cât dă mai mult, cu atât se îmbogăţeşte mai mult. Cu cât dăruieşte mai mult, cu atât i se oferă mai mult. Aceasta este Calea Superioară a cerului, care răspândeşte binefacerile sale asupra tuturor celor care merită şi nu vatămă pe nimeni. Aceasta este calea superioară a jertfei, care acţionează întotdeauna fără luptă, prin jertfă.

Jertfiţi jertfa dreptăţii şi nădăjduiţi în Domnul. (Ps. 4.5)

Credinciosul e onest, nu folosește vorbe goale, iar vorbăria goală nu este onestitate.

Pe cel ce clevetea în ascuns pe vecinul său, pe acela l-am izgonit. (Ps. 100.6)

Cei care par cultivați nu sunt neapărat iluminați.

Cine zice că este în lumină şi pe fratele său îl urăşte, acela este în întuneric până acum. Cine iubeşte pe fratele său rămâne în lumină şi sminteală nu este în el. (1 In. 2.9,10)

Cei bogați nu pot fi mulţumiți.

Şi Iisus, uitându-Se în jur, a zis către ucenicii Săi: Cât de greu vor intra bogaţii în împărăţia lui Dumnezeu! (Marcu 10.23)

Credinciosul nu trăiește pentru sine însuși. Făcând mult bine pentru alții, e mulțumit. Cu cât dă mai mult, cu atât primește mai mult; în jurul lui, totul se armonizează, pentru că e împreună cu Dumnezeu în virtute.

M-am răstignit împreună cu Hristos; şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa de acum, în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine. (Gal. 2.20)


Bibliografie



  1. Lao Tzu, TAO TE CHING Calea și Puterea, Ed. ANTET XX PRESS, ISBN 978-973-636-491-4.





Bibliografie electronică


  1. http://htcp.eu/coruptia-cauze-efecte-si-remedii/

  2. https://occidentul-romanesc.com/vavila-popovici-sinceritate-adevar-si-minciuna/

  3. https://psychologies.ro/cunoaste-te/de-ce-ne-este-teama-de-esec-2148694

  4. https://timponline.ro/cat-de-lacomi-putem-fi/

  5. https://www.crestinortodox.ro/slujbe-randuieli/canonul-invierii-124446.html

  6. https://www.hotnews.ro/stiri-opinii-23304487-despre-competenta-epoca-justitiei-sociale.htm

  7. https://www.jurnalulfericirii.ro/2018/04/uneori-acceptarea-propriilor-limite-este-o-parte-importanta-a-succesului/

  8. https://www.resursecrestine.ro/eseuri/10713/sinceritatea-un-principiu

  9. https://ziarullumina.ro/theologica/pronia-divina-138144.html




1 Capitol inspirat din Lao Tzu, TAO TE CHING Calea și Puterea, Ed. ANTET XX PRESS, ISBN 978-973-636-491-4.

2 ...cerul şi cerurile cerurilor nu Te încap, cu cât mai puţin Te va încăpea templul acesta... (2 Cronici 6:18).

3 Capitol inspirat din Lao Tzu, TAO TE CHING Calea și Puterea, Ed. ANTET XX PRESS, ISBN 978-973-636-491-4.

4 Că la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină. (Ps. 35.9)

5 Înlocuirea criteriilor bazate pe competență cu unele artificiale impuse de grupări minoritare agresive în baza unor motivații de „justiție socială” va avea în viitor un impact negativ major… vezi https://www.hotnews.ro/stiri-opinii-23304487-despre-competenta-epoca-justitiei-sociale.htm, accesat la data 21.12.2019.

6 Capitol inspirat din Lao Tzu, TAO TE CHING Calea și Puterea, Ed. ANTET XX PRESS, ISBN 978-973-636-491-4.

7 Astfel de gânduri reconstruiesc ceea ce credem despre propria persoana, handicapându-ne pe termen lung. O stima de sine bună și echilibrul emoțional sunt atuurile pe care le avem la îndemănă… Putem greși, toți o fac. Putem să nu fim perfecți, culmea!, și tot să fim persoane valoroase. Important este să acceptam eșecul ca parte din firesc și să învățăm să ne adresam corect unei astfel de situații… Alergăm după confirmări exterioare și validări. În general, acțiunile noastre ne conduc la reușite și, din când în când, la nereușite, atât în plan profesional, cât și în plan personal. Trăim uneori în rutina succesului și, când apare eșecul, parca totul se năruie… vezi https://psychologies.ro/cunoaste-te/de-ce-ne-este-teama-de-esec-2148694, accesat la data 21.12.2019.

8 Capitol inspirat din Lao Tzu, TAO TE CHING Calea și Puterea, Ed. ANTET XX PRESS, ISBN 978-973-636-491-4.

9 Idem.

10 Idem.

11 În general, corupţia generează sărăcie şi probleme sociale grave. Corupţia generează sărăcie, se hrăneşte cu aceasta şi se dezvoltă pe seama acesteia. Corupţia are ca efect, paradoxal, nu numai sărăcirea celor cu nivel de trai modest, ci şi îmbogăţirea celor cu nivel de trai ridicat. Cu cât anumite persoane se îmbogăţesc prin intermediul corupţiei, cu atât mai mult ceilalţi cetăţeni vor avea un nivel de trai mai scăzut. Vezi http://htcp.eu/coruptia-cauze-efecte-si-remedii/, accesat la data 21.12.2019.

12 Capitol inspirat din Lao Tzu, TAO TE CHING Calea și Puterea, Ed. ANTET XX PRESS, ISBN 978-973-636-491-4.

13 Idem.

14 Idem.

15  O, Paștile cele mari și preasfințite, Hristoase.
O,
înțelepciunea lui Dumnezeu și Cuvântul lui Dumnezeu și Puterea... vezi canonul Invierii, https://www.crestinortodox.ro/slujbe-randuieli/canonul-invierii-124446.html, accesat la data 12.11.2019.

16 Capitol inspirat din Lao Tzu, TAO TE CHING Calea și Puterea, Ed. ANTET XX PRESS, ISBN 978-973-636-491-4.

17 Idem.

18 Să știi să renunți este o parte importantă în drumul către reușită. Vezi https://www.jurnalulfericirii.ro/2018/04/uneori-acceptarea-propriilor-limite-este-o-parte-importanta-a-succesului/, accesat la data 21.12.2019.

19 Capitol inspirat din Lao Tzu, TAO TE CHING Calea și Puterea, Ed. ANTET XX PRESS, ISBN 978-973-636-491-4.

20 Idem.

21 Idem.

22 Idem.

23 Tot lacomi sunt obsedaţii de carieră încât pentru ea uită să trăiască, muncesc până la epuizare, urmează cursuri peste cursuri, masterate, doctorate ca nu cumva să le lipsească vreo hârtie din dosar, ca nu cumva să existe vreo treaptă în carieră pe care ei să nu fi călcat. Nu au timp să se bucure de nimic, nici să trăiască pur şi simplu. Sunt lacomi de succes. Vezi https://timponline.ro/cat-de-lacomi-putem-fi/, accesat la data 21.12.2019.

24 Capitol inspirat din Lao Tzu, TAO TE CHING Calea și Puterea, Ed. ANTET XX PRESS, ISBN 978-973-636-491-4.

25 Idem.

26 Prin lucrarea Sa proniatoare Dumnezeu poartă de grijă omului şi lumii create de El, ca să poată exista ca atare. Mântuitorul ne arată că Dumnezeu poartă de grijă păsărilor cerului şi crinilor câmpului (Matei 6, 26), iar Apostolul Pavel spune: „în El trăim și ne mişcăm şi suntem” (Fapte 17, 28). Vezi https://ziarullumina.ro/theologica/pronia-divina-138144.html, accesat la data 21.12.2019.

27 Capitol inspirat din Lao Tzu, TAO TE CHING Calea și Puterea, Ed. ANTET XX PRESS, ISBN 978-973-636-491-4.

28 Idem.

29 Idem.

30 Idem.

31 Pentru mulţi, sinceritatea este o problemă, o problemă mică sau una mare. Tot ce doresc să se ştie astăzi, este că fiecare dintre nou va trebui să stea faţă în faţă cu nesinceritatea lui, într-o zi. Atunci va fi prea târziu să mai facem vreo schimbare! Să învăţăm chiar astazi să fim sinceri cu noi înşine! Mâine vom putea fi sinceri cu cei de lângă noi! Şi, în final, vom putea câştiga lupta care este pentru fiecare un examen, şi anume ca sinceritatea să devină pentru noi un principiu. Vezi https://www.resursecrestine.ro/eseuri/10713/sinceritatea-un-principiu, https://occidentul-romanesc.com/vavila-popovici-sinceritate-adevar-si-minciuna/, accesat la data 21.12.2019.